Era odată o fată pe nume Irina . Irina nu era ca orice fată. Ea își dorea o carieră militară. După absolvirea liceului militar,Irina a s-a înscris la Academia Forțelor Aeriene. Într-o zi plecase la o unitate militară deoarece voia să vadă îndeaproape avioanele de acolo. Nimeni nu știa ce face. Intrase pe ascuns deoarece știa că nimeni nu o va lăsa să se ducă acolo . După puțin timp se auzea cum se deschide ușa. Reușise să se ascundă,dar persoana care intrase în încăpere știa că nu e singură.Acea persoană a zis :
– ” Kto tîi ?”(cine ești?)
De spaimă , tresări și se lovise cu spatele de ceva,reușind să producă un zgomot.
Irina fu prinsă. Acea persoană era un bărbat rus venit în Romania ca pilot pentru avioanele de luptă din cauza lipsei de oameni. Fata rămase surprinsă, totodată înțelegea tot ce îi spunea bărbatul deoarece știa și rusește . (conversația dintre ei era în rusă)
-Ce faci aici?
-Voiam să văd avioanele…
-Nu ai voie !
-De ce ?
-N-am timp de explicații. Cum te cheamă?
-Irina.
În acel moment , Vasily (așa îl chema pe pilot) , se uită atent la fată . Pupilele i se dilatară, zambind ușor.
Acesta reușise să o facă pe Irina să plece neobservată de acolo. Trecuseră cateva ore de la plecarea Irinei , dar bărbatul nu își putea lua gandul de ea . Voia să-i știe numele întreg , unde stă , cați ani are etc…
A doua zi , la instrucția elevilor , Vasily fu prezent sperand să o găsească pe fata de la care nu-și putea lua gandul . Așa se întamplase. Irina era prezentă . Se dusese la ea și o invită în oraș după terminarea cursurilor. Aceasta se lăsase ușor convinsă , dar acceptase invitația.
– Aș vrea să ne cunoaștem mai bine.
-De ce ?
-Să fiu sincer , ești o fată frumoasă!Cați ani ai ? Eu am 23.
-19.
În acel moment Vasily aplecă capul în jos din cauză că fata nu prea părea interesată de el.
Deși îl plăcea și ea , Irina fu timidă să recunoască asta.
O dusese pe Irina înapoi la căminul academiei. Trecuseră 3 zile în care nu se mai văzuseră.
Într-o dimineață se intalniră întamplator . Vasily era cam trist așa că fata îl întrebase ce s-a întamplat. El îi povestise despre boala pe care o avea mama lui și că aceasta murise.
-Îmi pare rău pentru mama ta!
-E ok… O să plec în Rusia , dar nu știu cat timp o să stau acolo . Dar înainte să plec ,vreau să fac asta.
În acel moment Vasily o sărutase . Rămase uimită . Pilotulo luă în brațe și o sărută ușor pe frunte. Nu stătuse mult pentru că trebuia să plece. Își luaseră adio,despărțirea fiind grea pentru amandoi.
Comunicau prin mesaje , rareori vorbind pe apel video , dar se iubeau chiar dacă erau la distanță mare .
Trecuseră 2 luni . Irina ieșise în oraș . Dintr-o dată își auzise numele . Se uita în jur dar nu vedea nimic. Cel care îi rostea numele era chiar Vasily. Aceștia se îmbrățișară și se sărutară,după care merseseră la o cafenea.
-Mi-a fost dor de tine!
– Și mie te tine ! Te iubesc!
-Eu te iubesc mai mult!
-De ce nu vi în Rusia? E foarte frumos acolo.
-Îmi imaginez , dar nu cred ca pot …
-De ce ?
Irina dadu usor din umeri.
– Haide! O sa fim amandoi!
– Trebuie sa-i conving pe ai mei … Nu stiu daca o sa ma lase.
-Trebuie sa te lase . Le spui ca pleci intr-o vacanta.
-Ok. Vad ce pot sa fac.
Irina ii convinse cu greu pe ai ei , dar o lasera.
Peste 3 saptamani ea si Vasily plecara la Moscova . Fata era nerabdatoare .
Ajunsa acolo , Irina nu putea sa creada ca ea e acolo. Se implimbasera prin tot orasul. Seara ajunsi acasa la Vasily , cei dormisera pentru prima data impreuna.
Irina nu putea sa stea decat 2 saptamani din cauza academiei . Cele 2 saptamani trecura repede. Amandoi se intorsesera in Romania .
Dupa un an de relatie, fata avu curajul sa-l prezinte pe iubitul ei parintilor sai. Acestia reusisera sa se inteleaga bine , fiind de acord cu relatia celor 2.
Trecuse inca un an . Era 1 decembrie , si ca in fiecare an avea loc o parada militara.
Vasily o ceru pe Irina in casatorie in fata unitatii militare. Acceptase. Toata lumea ii aplauda si ii felicita.
Dupa nunta , au avut un baiat , iar dupa 3 ani au avut o fetita. Cei 2 au trait fericiti alaturi de familia lor.
