Buna
Am citit majoritatea povestilor postate pe acest site..si unele mi s-au parut frumoase…altele desprinse dintr-un cosmar.Asa mam hotarat sa imi scriu si eu povestea mea si in acelasi timp sa aflu si parerile voastre,ce credeti ca ar fi mai bine sa fac.De la 16 ani am avut o relatie stabila,care a durat 4 ani,cand in viata mea s-au produs unele schimbari,a aparut alta gandire..si vroiam alceva de la viata, mai ales cand a aparut un alt baiat.Adoram ochii lui mari albastrii…patrunzatori…care m-au facut imediat sa ma indragostesc de ei.Am renuntat sa plec in strainatate la cel cu care am stat 4 ani pentru a fi cu el…
Lucrurile mergeau okei ne intelegeam bine desi parintii erau impotriva relatiei noastre(si ai mei si ai lui).dar asta na contat pentru nici unul din noi.Ne-am decis sa ne casatorim asa ca acum doi ani am facut nunta.Dupa cateva luni de la nunta toate s-au schimbat,baiatul cu care vroiam sa imi impart restul vietii nu mai era la fel,a incept sa fie distant cu mine si mai atent cu prietenii lui,parca eu nici nu mai existam,niciodata nu avea timp pentru mine,parca eram doar o piedica pentru el,a inceput sa iasa in oras,cluburi..facea mai multe nebunii..care inainte nu le-a facut niciodata.Am suferit foarte mult din cauza asta ,a durat vreo doua luni cosmarul dupa care l-am pus sa aleaga ceea ce vrea..pe mine sau prietenii(trebuie sa stiti ca din cauza lor..a ajuns sa imi spuna ca nu stie sigur daca ma mai iubeste).dar l-am iertat si am incercat sa merg mai departe.Intradevar sa schimbat in ceea ce priveste prietenii,ia evitat dar totusi comportamentul lui fata de mine a cam ramas la fel(distant si rece).
Asa ca am simtit nevoie de afectiune incat am ajuns sa o caut in alta parte.Am intalnit un baiat cu 10 ani mai mare ca mine,care ma apreciat si ma apreciaza pentru ceea ce sunt,doreste sa faca ceva in viata asta alaturi de mine,ma iubeste cu adevarat si stiu ca ar fi dispus sa faca orice pentru a fi cu mine.Relatia cu el dureaza de 6 luni,timp ca in care eu am stat separata de sotul meu..pentru a incerca sa gasesc o solutie ,sa imi dau seama de ceea ce simt.Cei din jur imi spuneau ca sotul meu nu ma merita,si ca niciodata nu ma apreciat la adevarata valoare pe care o am..si atunci dc sa ma impac cu el.asa ca am decis sa fac ceva in legatura cu asta..am decis sa divortez si sa aleg persoana care ma facut sa traiesc cele mai frumoase momente din viata mea.care ma facut in scurt timp sa o iubeste doar pentru felul lui de a fi(grijuliu si atent,tandru si iubitor,copil dar totusi matur)si sa incer sa trec peste trecut desi..e greu sa ai 23 de ani si sa fi deja divortat,dar cred pe jumatate ca am facut alegerea potrivita pentru ca fiecare meritam sa fim iubite cu adevarat si sa iubim cu adevarat fara sa ne temem ,ca maine ar fi posibil sa ti se spuna ca nu tea iubit .asa cum a facut-o alta data.
Gresela ta draga mea… Ca multe fete care fac la fel… ai prin unu cu o relatie atit de ingelungata 4 ani din viata ta ti-au venit de hac cu alti 3 sau 4 dintr-o casnicie care a esuat !!! Acum spune au avut dreptate parinti tai.. Stiau ei ce stiau… daca prinzi un baiat 4 ani ramai fata tatei cu el nu te mai uita dupa ochii frumosi ca viata nu e chiar asa … Iti doresc succes in continoare si pe fica ta invato sa nu faca aceiasi greseala ca tine chiar daca si ea candva o sa scrie (ai mei nu sunt deacord cu relatia noastra) abia atunci iti vei da tu seama ca parinti tai au stiut ei ce au stiut… Succes!
foarte bine faci,nu rata sansa de a fii fericita…succes
Buna
Va multumesc pentru commenturi si vreau sa va zic ca am sa imi urmez inima…o sa fac ce imi dicteaza ea.
nu se merita sa stai cu nimeni doar din obligatie sau pt ca va leaga un act. iubirea e cea care trebuie sa conteze, si eu te felicit pentru ca ai avut curajul sa renunti la el si sa-ti urmezi inima. putini sunt cei ce stiu sa aleaga cu inima! felicitarile mele:*
multumesc din suflet,si eu sunt convinsa ca am facut alegerea potrivita
toti facem greseli ,important este sa invatam din ele,ai ales drumul drept ,ai dat sens vietii tale,meriti sa fii iubita,pop