Buna poate nu o sa folosesc cine stie ce expresi fantastice dar sper ca o sa va placa povestea mea.
In aceasta vacanta de vara mi s-a intamplat mie si familiei mele un lucru trist.La inceputul veri, pe cand mama era in alta tara fratele meu venit de la facultate ca sa stea cu mine se purta foarte ciudat.In primele zile parea ca nu mai putea sta singur ma tot ruga sa stau cu el si sa-i tin companie dar eu nu puteam sta tot timpul cu el deoarece trebuia sa fac cumparaturi si sa fac mancare iar pe langa astea fiind catolica trebuia sa merg in ficare zi la biserica si stateam acolo cel putin 2 ore iar de fiecare data cand veneam acasa il gaseam tot mai nelinistit parea ca il framanta ceva si vreia sa scape de aceasta stare dar nu putea.Incepuse sa umble fara voia lui, sa mearga intru-un loc de multe ori dar fara sa-si dea seama de ce face era tot mai inchis nu mai vroia sa vorbeasca cu mine dar mai rau nu mai avea rabdare sa stea la pc ceea ce mi s-a parut foarte ciudat pentru ca lui ii placea mult iar fiindca il iubea asa de mult facea un site iar mie imi cerea pareri despre ce sa puna pe el.
Dupa o luna de astfel de comportament venise mama acasa si ea incercase sa il determine sa mearga la doctor dar nu putuse deoarece el avea de dat examene si tinea foarte mult la facultate.Asa ca mama la lasat in pace dar era tot mai ingrijoratoare starea sa deoarece incepuse sa nu mai doarma noaptea sa vorbeasca singur atunci mama l-a obligat sa mearga la spital fiindca nu sa putut de buna boie a actionat cu politia si l-a dus fortat in acel moment pentru el parea ca se sfarseste totul si in spuse mamei ca nu o sa mai vorbeasca toata viata cu ea. Dupa internarea la Socola la sectiunea "fara clanta" incepuse sa-si revina dar un diagnosticul pe care ni l-a spus doctorul imi suna si acum in minte"schizofrenie" aceasta boala se mai numeste boala creierului nu poti scapa de ea niciodata o poti doar tine sub control.Acest lucru este tragic pentru un student care are toata viata inainte dar ceea ce e si mai tragic e ca nu acepta ca e bolnav.
Va urma
Este foarte urat sa auzi ca esti bolnav. Baiatul acesta pare genul de baiat muncitor, care isi doreste ceva in viata. Un tip pe placul meu sa zic. Doreste sa se realizeze. Si eu sunt la fel la facultatea dar abia primul an, si pot sa zic ca imi doresc si eu sa termin cu bine facultatea. Dar lasand asta deoparte, cel mai bine ar fi sa discutati cu baiatul respectiv calm, bland ca sa zic asa, si cu multa rabdare. O boala ca aceasta nu se poate intelege prea usor.. El poate din cauza asta nu vrea sa creada ca este bolnav, caci se simte foarte trist, si totodata distrus.
buna. . . Citind povestea ta mi-am amintit ca si familia mea a trecut prin asa ceva cu sora mea. . . Numai ca la ea nu era asa grav. . . Acum 6 ani ne dusesem la cuvioasa paraschiva pe 14 octombrie. . . Eu am ramas cu vreo 10 persoane in urma de sora mea. . . Si exact cand a trecut ea pe langa cuvioasa paraschiva adusesera o femeie care era posedata. Eu am auzit urlete dar sora mea a trecut exact pe langa ea si se vede ca sa speriat. . . Pentru ca odata ajunse acasa a inceput sa ii fie frica sa stea singura sau mai putin sa iasa singura din casa. . .a lipsit o luna de la liceu chiar daca ea vroia sa se duca ca era in clasa 12a si urma bacul. . . Ai mei nu stiau ce sa mai faca. . . Ne spunea tot timpul ca o urmareste cineva. . . Ca aude voci si nu reusea sa stea singura. . . Pana m-am dus cu dirigintele ei si cu mama si am vorbit cu psihologul liceului si am convinso pe sora mea sa mearga la el. . . Incet incet a inceput sa isi revina. Puteti incerca si cu fratele tau. Poate i sa intamplat ceva ce nu vrea sau nu poate sa va povesteasca si un psiholog l-ar putea ajuta. . .