Cine poate spune oare “Eu am iubit, am absolvit şcoala iubirii?” Cine poate spune “Îi iubesc pe toţi? Cine poate spune “Am iubit ieri, astăzi nu mai este nevoie?” Iubirea este un alt cuvânt pentru a trăi bucuria, un alt cuvânt pentru pace. Iubirea poate fi înţeleasă numai atunci când începem să credem, când începem să ne rugăm, când începem să o trăim. Evident, nimeni dintre noi nu este împotriva acestei bucurii pe care o căutăm o viaţă întreagă. Dar de ce oare, nu o avem sau nu o cunoaştem?
Când îţi vâjâie capul de probleme şi de griji, nu mai auzi nici un glas, nu mai auzi nici o chemare. Iar când auzi gălăgia acestei lumi sau – cine ştie – muzica ei, te tulburi foarte tare. Insă nici asta nu ne surprinde, deoarece suntem obişnuiţi. Insă cui îi este sete de viaţă, să iubească.
Iubim noi viaţa pe care o trăim? Trăim cu adevarat sau doar ne luptam cu morile de vant într-o lume cu o mie de maşti pe feţe? Adunăm să avem. Adunăm, ca să avem ce au avut şi ceilalţi, că aşa e mersul lumii. N-avem surprize, mergem pe un câmp cunoscut cu meticulozitate de miliarde de oameni. Însă avem probleme multe, avem rani multe şi o convingere clară că suntem aşa cum suntem şi că aşa vom rămane. Nu ne va schimba nimeni decât pământul.
Dar timpul trece. Şi trece puţin câte puţin. Încet , încet, ne schimbăm, dar gândurile rămân aceleaşi despre iubire.
Trăim cu convingerea că viaţa noastră se va schimba, când vom întâlni pe cineva potrivit căruia să-i pot oferi iubirea mea, când vom fi căsătoriţi sau când se va naşte primul fiu, când vom face vacanţe minunate sau poate când nu vom mai fi nevoiţi să lucrăm. De ce să nu începem o viaţă plina şi fericită acum? Mereu trebuie să înfruntăm dificultăţi de toate felurile? Sau e de ajuns să iubeşti viaţa aşa cum e ea?
Eu te iubesc pe tine. Nu te judec. Nu mă interesează ce ai facut, cum ai facut. Eu te iubesc. Aceasta iubire este nemarginită, această iubire este nemăsurată, această iubire este inexprimabilă. Este iubirea pruncului care se va naste de Craciun în sufletele noastre. Nu ai cuvinte să exprimi această iubire. EL ne învaţă că prin iubire orice poate fi rezolvat, orice poate fi schimbat. Iubirea este cea care-ţi dă viaţa, care te plasează pe lungimea de undă a lui Dumnezeu. Ne învaţă că în iubire nu contează păcatele. În iubire nu contează greşelile, nu contează ceea ce este murdar. Contează că tu îţi asumi viaţa aceea, iar iubirea celui nascut ţi-o îndumnezeieşte în acea clipă. Această iubire trebuie să o căutam dragii mei, iar toate celelalte se vor alătura ei. Am cerut să mi se dea toate lucrurile că să mă pot bucura de viaţă. EL mi-a dat viaţa ca să mă pot bucura de toate lucrurile. Plecând de la acestă dragoste, indiferent ce alegeri vom avea, iubirea celui născut îşi va asuma alegerile noastre, pentru ca noi să rămânem în aceeaşi stare de plinătate, de bucurie şi fericire.
Numai bucuria iubirii ne-a adus la existenţă. Pentru acesta existam, dragii mei.
Acest continut a fost copiat de pe ArtaIubirii . Multimim pentru colaborare
