Cand destinul rade…!

5
1235

Sa spunem ca ma numesc…Claudia!Povestea mea a inceput in urma cu aproape doi ani…O prietena ,mi-a spus de un site de matrimoniale…Eram curioasa ce este cu un asemenea site?!Am intrat din curiozitate,apoi am ramas din amuzament.Imi scriau tot felul de barbati!Citeam,zambeam,apoi stergeam msg-ul fara sa raspund…Nu cautam nimic,nu doream nimic!Aveam o viata implinita!O familie care ma iubea,o situatie materiala buna,o profesie onorabila,un iubit excelent,totul era perfect!Dupa aprox.o saptamana de cand eram pe site,mi-a scris El…!Nici acum nu stiu ce m-a determinat sa-i raspund,dar am facut-o!Apoi mi-a cerut nr.de telefon iar eu i l-am dat fara ultimele doua cifre,pe care dupa lungi insistente le-a primit dupa aprox.doua luni.In aceste doua luni l-am supus mai multor teste,pe care le-a trecut cu brio…Simteam cum incet,incet ma indragostesc de el…asteptam cu nerabdare msg.lui…Cand ii raspundeam simteam o durere fizica in inima(nu exagerez!).Imi spusese ca e divortat de trei ani,nu are copii si multe altele…Aveam o doza de indoiala,simteam ca ma minte,dar il iubeam deja.Zilnic primeam sms-uri pline de dragoste(cu zecile!),telefoane.Insista sa ne vedem desi intre noi erau 600Km…Ceva ma retinea si il tot amanam,mereu…mereu…Apoi m-am maritat cu iubitul meu cu care aveam o relatie de sase ani.Nu stiu de ce am facut-o,pt.ca pasiunea disparuse demult,poate din comoditate…poate din obisnuinta…poate de gura lumii…poate…Cert este ca am facut-o!I-am spus si misteriosului meu iubit ca ma marit si incerca sa ma convinga sa nu o fac…Ne scriam tot atat de des!Iarna ,inainte de casatoria mea,cu cateva luni facusem schimb de poze!

 

Culmea este ca fizic,nu ma atragea!Si totusi…simteam fata de el ceva nemaintalnit,ceva straniu,ceva ce ma durea…Apoi printr-un concurs de imprejurari cu o saptamana inainte de nunta mea am aflat adevarul.Era casatorit de multi ani,avea un copil de opt ani iar el se zbenguia pe site-uri de "agatat".Am ramas socata,mi-a dat sa vorbesc la telefon cusotia lui,s-o linistesc,murea sa nu o piarda,ii era teama…Mi-a fost mila de el,mi-a fost sila…Au urmat doua saptamani de pauza totala,apoi a revenit in viata mea cu rugaminti de iertare,cu declaratii infocate,incat intr-un final am cedat si l-am iertat!Sotul meu plecase din tara,asa ca aveam o casnicie doar in acte,Eram singura,vulnerabila,dezamagita de tot…Am continuat sa ne scriem,desi simteam ca nimic nu mai este ca inainte…Apoi,a venit o zi mai cumplita…o zi in care am aflat ca iubitul meu are in lista 1500 de id-uri de fete,ca se intalnise cu cateva,le promitea marea cu sarea,le mintea ca e liber,divortat…si toate acestea le aflasem de la o "victima"de-a lui…Era in relatie cu ele de un an ,un an si ceva,poate chiar mai mult…Atunci m-am simtit umilita,tradata,m-am simtit ultima proasta de pe pamant…Ne-am certat,au fost cuvinte dure de ambele parti,apoi l-am ignorat,iar el revenea cu cuvinte pline de miere,iar eu cedam mereu…Mi-a spus ca nu mai vorbeste cu fata aceea cu care vorbisem eu si iar l-am crezut,apoi azi i-am vazut vorbind pe mess.Cand i-am spus aceasta a spus ca se distreaza cu ea…iar eu l-am amenintat ca ii voi spune sotiei lui…Din cauza distantei si a altor cateva probleme relatia cu sotul meu s-a deteriorat,iar noi suntem in pragul divortului.Sunt din nou singura si vulnerabila si mi-e teama ca pe acest fond nervos,apasator sa nu-l tradez pe "el"sotiei lui…Mi-e mila iar de el,de sotia lui si de victimele lui.De mine nu mi-e mila!Imi merit soarta !Si imi voi plati greseala !

 

 

Stiu ca vor veni zile si nopti in care voi dori sa sterg doi ani din viata mea,ultimii doi ani…Mi-e sufletul gol !Am scris aici povestea mea,pt.ca sunt sigura ca printre cititoare se vor regasi "victime"ale ticalosului pe care l-am iubit atat de mult,de ilogic,de nepamantean!Acum ma retrag sa-mi ling ranile sufletului ,sa-mi ispasesc pedeapsa de a fi iubit pe cine nu merita!Cand voi fi vindecata,cand cicatricele din suflet vor fi sterse,voi reveni…poate cu o poveste mai vesela…!Va doresc numai bine tuturor care cititi aceste randuri si sper sa va foloseasca …povestea mea!

Comentarii

Comentarii

5 COMENTARII

  1. Nu fii trista suflet ratacit! Trec si eu acum prin momente grele, momente care sunt confuza si nu stiu ce sa fac! Foarte tare ma linisteste mersul la Biserica! Roaga-te la D-zeu si totul va fi mine! Inainte de a incepe rugaciunea multumeste-i pentru ce ai in viata, apoi incepe sa te rogi sa te lumineze, sa fii sanatoasa si vei vedea ca cu trecerea timpului situatia se va schimba in bine! Mult succes, eu sufer alaturi de tine, caci sunt si eu un suflet ratacit….Bafta!

  2. Aseara,am vazut ca cineva mi-a cerut o adresa de e-mail pt.a ma intreba ceva…Probabl vrea numele"Lui".Nu il voi divulga.De asemenea nici adresa mea de e-mail.Daca exista intrebari voi raspunde aici(atat cat consider,necesar).Imi cer scuze pt.discretie,dar o consider necesara…

  3. Multumesc,Alin !Am citit e-mailul tau abia dupa ce am postat ceea ce am scris mai sus!Oricum intentia mea de a nu-mi face publica adresa de e-mail a fost clara ,dar iti multumesc pt.restul…

  4. Mai Clau singura ti-ai facut rau, daca nu ai simtit dragoste pentru nici unul dintre ei nu trebuia sa mai continui cu nici nunul. Bine ca ti-ai dat seama….Bafta multa in viitor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.