nu mi-am imaginat vreodata ca voi pati asa ceva…si nu stiu pe cine sa dau vina….pana nu demult…eram foarte multumita de viata mea,de sot,de copil…eramm sigura ca aveam ceea ce mi-am dorit cu mici scapari ce-i drept…si anume lipsa indelungata a sotului,el e sofer de tir..deci nu prea sta pe acasa foarte mult….singuratatea si guriozitatea ma facut sa "navigez pe net" si mi-am facut id-uri pe multe site-uri de socializare,am zis ca nu are ce sa mi se intample in fata unui calculator,cel mult un schimb de idei si impresii…dar nu…am fost mai curioasa decat este o pisica….asa l-am intalnit pe EL….am vb 2 zile prin intermediul internetului…am facut schimb de nr de telefon….iar intr-o seara mi-a spus…."vvreau sa ne cunoastem ,nu este nevoie sa faci tu nici un efort doar spune-mi ca si tu vrei si maine sunt la tine"…da bineinteles ca v-ati dat seama ca e din alt oras….dupa multe ore de framantari si mii de intrebari…am acceptat…undeva in adancul sufletului stiam ca nu fac bine,ca ma expun multor riscuri,dar voiam sa cunosc barbatul acela misterios….si mi-am zis ca vom bea o cafea,vom mai vb putin si…..atat…el stia totul despre mine,nu i-am ascuns nimic..nici despre sot,nici despre copil..el nu a avut o viata foarte fericita…D-zeu ia luat ce iubea mai mult ….sotia si copilul…poate din cauza ca imi imagina durerea din sufletul am acceptat si am vrut sa il cunosc….in momentul cand mi-a spus ca a ajuns am inceput sa tremur de emotii…si nu era bine…si i-am si spus…ce voiam eu sa spun,spunea el,ce spunea el completam eu….si din vorba in vorba ne-am trezit unul in bratele celuilalt…ne sarutam,na mangaiam…iar in mintea mea mii de voci imi spuneau sa ma opresc ca sunt pe teren minat….am plecat din restaurantul in care servisem cafeaua….si nu stiu cum ama juns la un hotel inafara orasului..nu-mi aduc aminte cum i-am dat instructiunile…fluturi imi zburau prin stomac iar el ma tinea de mana si cu vocea calda ce o avea imi spunea "daca nu vrei,nu mergem,nu vreau sa castig o amanta si sa pierd o prietena!"….n-am avut curaj sa ii spun "nu"….il vroiam cu fiecare parte a corpului,nu m-ai simtisem asa dorinta de multi ani,crezusem ca nici nu voi mai avea ocazia sa am fiorii dorintei vreodata….nu cred ca are rost sa mai povestesc ce s-a intamplat in camera de hotel…spun doar ca a fost asa cum mi-am dorit si am visat…a fost pasional,tandru si salbatic in aceasi timp si am fi stat mult timp acolo dar….nu se putea,el trebuia sa se intoarca inapoi..iar eu..sa imi vad de viata mea….am crezut ca atat va fi intre noi,o aventura stiuta doar de noi,ca vom fi 2 oameni ce sa intalnesc o data in viata…dar am continuat…si inca continuam si acum de aproape un an…
nu ne bucuram de tot impreuna,vb mult la tel,pe internet…am ajuns in stadiul in care ne juram iubire desi eu sunt casatorita….si astept cu nerabdare de fiecare data reintoarcerea sotului acasa,ii iubesc pe amandoi,pt ca ce ii lipseste sotului are EL si ce nu are EL are sotul meu…ce ma fac ca nu vreau sa renunt la nici unul dar nici asa nu mai pot continua…cu EL mi-am indeplinit toate fanteziile si dorintele..iar cu sotul meu am realizat partea materiala,mi-a daruit motivul pentru care traiesc…baietelul meu….as vrea sa inchiei cu 'EL" dar de fiecare data cand incerc imi spune ca o sa vb atunci cand va veni la mine…eu niciodata nu m-am dus la el cu toate ca ma invitat de nenumarate ori….dar atunci cand vine nu avem timp de discutii..dragoste e tot ce dorim sa savuram….poate ma ajuta cinea cu un sfat,o parere….ceva?
Tot ce pot sa iti zic,e ca decizia finala ramine dupa tine. dar analizind situatia presupun ca ar fi mai bine sa ramii in familie. Aceasta aventura se datoreaza absentei sotului perioade indelungate, insa sotul ramane sot si cealalta persoana e doar o a treia persoana.
Dupa cum si tu ai mentionat – relatia voastra se limiteaza mai mult la pat si discutii la telefon- adica ceea ce nu iti da sotul, primesti de la EL. Nu pot sa te judec si nici nu doresc, dar ar fi mai bine sa pui punct idilei si sa ai grija de familie. Idila e adrenalina pentru moment, iar familia e viata reala.
atat…vezi …sa nu afle sotul…sau vezi cum ar afla…Barbatii nu prea inghit sa fie …cica inselati…de parca sotul asr fi usa de biserica… in rest…cam cu astea ne alegem pe pamant noi oamenii…cu iubirile pasionale..pe care nu le poate inlocui nimic…si nimeni…
Ramai acasa si ai grija de familia ta..asta doar dc iti mai iubesti sotuil…daca nu succes si sa fc o algere buna!
Stiu si inteleg prin ce treci.Am trait nu demult ceva asemanator, numai ca eu nu sunt casatorita.Am ales sa raman cu baiatul cu care aveam o relatie stabila de mai mult timp.Nu pot spune ca asa sunt mai fericita pt ca m-as minti singura, l-am iubit enorm pe cel de-al 2 lea si in adancul sufletului ink o fac.De multe ori ma gandesc dc intr-adevar am luat cea mai buna decizie pt mn…Nu voi stii niciodata cum ar fi fost acum viata mea dc luat atunci o alta decizie.Te sfatuiesc un singur lucru, fa ce iti spune inima (asta dc crezi si simti ca el isi doreste acelasi lucru de la tn), nu te gandi ca tb sa faci doar ce e mai bn pt copil, gandeste-te si la fericirea ta…Mult noroc!
stiu ca am o alegere grea de facut…si de foarte multe ori am vrut sa ii spun sotului meu de aventura…nu stiu cum ar reactiona…..poate ma va ierta asa cum am iertat si eu……deocamdata astept si inca mai traiesc clipa….
Nu e usor prin ce treci tu. Sa alegi ce crezi tu ca e mai bun pentru tine. Bafta!!
Ei atunci nici nu stiu de ce te lamentezi atat, k oricum iti place situatia, stai si savureaza momentele tale de dragoste nebuna si lasa totul de la sine…