Citeam mai deunăzi o ştire cum că ea, dragostea,
O boală ar fi şi se găseşte-n nomenclatorul bolilor
Şi bineînţeles ca orice boală şi ea de medici se tratează,
Dragii mei, un cuvânt magic ce pe viaţă ne uneşte
Şi-o legătură trainică-n sufletele noastre ea sădeşte
Să fie şi ea o boală incurabilă şi grea,
Care ne cuprinde pe noi toţi aşijderea
Şi la doctor s-o tratăm, ca el fiind mama răniţilor?
Adevărul şi minciuna niciodată casă bună n-au făcut,
Căci minciuna ticluită –ntotdeauna în adevăr a lovit,
Însă adevărul ştie că minciuna picioare scurte are
Şi se-n curcă –n ale ei mreje învrăjbitoare.
Sinceritatea, dragii mei, este un cuvânt care ne leagă
Şi calea cea mai scurtă se dovedeşte a fi,
Pentru clădirea între oameni şi generaţii a încrederii.
Atent în ochi ea se citeşte şi niciodată nu se greşeşte.
Prietenia, un alt cuvânt ce de oameni ne leagă,
Despre care Mircea Eliade spunea că poate fi
”O căsătorie spirituală”, un miracol propriu zis
Să fie ea virtutea noastră cea mai de presus,
O comoară nu din lume, doar una cerească?
De-o avem s-o preţuim şi-al ei rang de viţă,
Să ne-ajute să purtăm în astă viaţă şi o coroniţă,
A ei rază divină scânteişte-ntre cei ce au parte de ea
Şi-o cinstec cu sfânta bucurie-n viaţa-ntreagă.
Respectul, la fel un cuvânt ce ne leagă,
Reciproca însă îl caracterizează, legalizează,
Vrei respect, respectă, ca pălăria jos mulţi să o dea în faţa ta,
Nu contează bogăţia, sărăcia, doar omenia,
De-a fi om e lucru mare şi încearcă pe cât poţi
Respect sincer tu să porţi pentru toţi,
Căci egali şi unici suntem noi ,în faţa lui, a Celui de sus
Ce veghează,premiază sau sanţionează atât de fin şi de discret
Dar intotdeauna cu noi, oamenii, este foarte drept .
Lipsa lui se pedepseşte şi la margine vei sta,
Pân ce lecţia de viaţă tu o vei învăţa.