DE CE-AM ALES SĂ FIU STRĂIN?!

1
824

(20.11.2016)

De-atâtea ori am vrut să îţi spun, să îţi dau răspuns la întrebare,
dar n-am găsit cuvântul şi n-am găsit privirea
care să îţi fie, pe deplin şi pentru totdeauna, închinare,
de-a pururi ’te vegheze, să nu-l mai cauţi nicăirea…
Şi-am încercat, de-atâtea ori,
în suflet, pacea, să îţi trimit,
prin vânt, prin cântec de viori,
de un’ să ştiu dac’ai primit?!
Un semn, te rog, să îmi dai,şi tu,
un singur semn mi-ar fi de-ajuns
ca să înţeleg de-i da ori nu,
încă aştept al tău răspuns!..

De-atâtea ori am vrut să îţi spun, să îţi mistui suferinţa
ce-a poposit în casa’ţi, la masă, la căldură.
Te rog să înţelegi, ales-am neputinţa,
să nu răspund, la ură, cu şi mai multă ură!
Am semănat mereu în zarea îndurerată
ce îmi trimite, întruna, mesaje de la tine,
am semănat credinţa că, poate, vreodată,
din ură, se va naşte… un vis, un vis de bine!
Degrabă să îl culegi,
să îl pui la pălărie,
cu gândul tău curat să îl legi,
închină-mi-l doar mie!…

De-atâtea ori am vrut să îţi spun, să şti că al nostru vis,
slugă, ne e şi ni-i stăpân, şi binecuvântare,
în ceruri ne ridică, ne pierde în abis,
doar lui să ne închinăm, blând, dându-i ascultare…
Ne-am rătăcit demult şi, încă,
Rătăcitori, mai suntem de unul despre altul,
dar ştim că, rătăcind, noi vom găsi o stâncă
ce ne va da puterea de-a face, în doi, saltul…
De mână, vom pluti
spre alte infinituri
şi, astfel, noi vom fi
iubirea, ai săi fluturi!…
De ce am ales să fiu străin?!
Răspunsul ăsta-i pentru toţi:
– La duşmani, eu nu mă închin,
nici la diavoli ori netoţi!

De ce am ales să fiu străin?!
Răspunsul ăsta-i pentru tine:
– Ca să fim stropul de vin
ce îl pun sfinţii în rugăciune!…

Comentarii

Comentarii

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.