Buna..ma numesc Dora.Am sa va povestesc mai degraba povestea mea de viata deoarece este o poveste mai complexa.
Eram cam in perioada adolescentei undeva la 16-17 ani ,tin minte ca eram in liceu la vremea respectiva cand m-am indragostit de omul ce avea sa imi ramana pe veci in suflet.Asa se facea ca eram intr-o seara in parc cu prietenele si stateam pe o banca, mancam seminte si povesteam “ca intre fete”.Eram prinsa intr-o discutie interesanta cand dintr-o data prin fata mea trece un cuplu.Pareau indragostiti si fericiti asa la prima vedere..Am uitat sa precizez ca era iarna iar cei doi se jucau cu zapada ,se bulgareau se sarutau..pareau cuplul perfect..Cum stateam si ma uitam atent la ei,pentru o fractiune de secunda m-am vazut in locul ei.Da..in locul ei dar cu acelasi barbat.
Poate credeti ca sunt nebuna insa eu deja ma vadeam cu el.Simteam ca in interiorul meu se produsese ceva.Am ramas asa in transa o vreme iar mai apoi baiatul a venit la banca noastra si ne-a intrebat daca nu cumva avem sa ii imprumutam o bricheta sa isi aprinda tigara.In clipa in care s-a uitat la mine eu am inlemnit.Nu mai stiam ce sa fac..Si eu eram singura care avea bricheta..In cele din urma una dintre prietenele mele m-a inghiontit sa imi revin oarecum la normal si sa reactionez.Cand am intins mana sa ii dau bricheta,a intins-o si el sa facem cunostiinta. Mi-a spus atat:Eu sunt Catalin..multumesc.. Nu uit nici acum zambetul acela seducator si ochii de un verde-albastrui patrunzator.Chipul lui mi-a ramas intiparit in minte multa vreme de atunci.
A urmat un timp in care ma gandeam foarte intens la el,si nu intelegeam de ce.Incepusem sa il visez noaptea,sau cel putin asa credeam eu,sau vroiam sa cred ca e el.Imi doream nespus macar sa il mai vad o singura data.Nu stiam nimic de el,doar numele..pana intr-o zi cand eu eram la scoala ,in pauza si am iesit afara ..spre surprinderea mea,vad un baiat care se aseamana extrem de mult cu el ..defapt cand privirile noastre s-au intersectat ,uimirea a fost si mai mare..era chiar el.Era cu niste prieteni,eu la fel.Incet incet am intrat in vorba cu totii.Seara am intrat pe internet si ..surpriza.Aveam o cerere de la el pentru a-l adauga in lista de messenger.Bineinteles ca am vorbit,vrute si nevrute,ne-am intalnit intamplator sau nu si uite asa s-a infiripat povestea noastra de dragoste.Au urmat aproximativ doi ani de fericire alaturi de el.Pur si simplu nu imi venea sa cred ca traiesc asemenea momente.Dar in cele din urma avea sa vina si sfarsitul relatiei noastre.Cred ca era prea frumos sa ramana mult timp asa.
El plecase in strainatate la munca.Aveam deja planuri impreuna.Ideea era ca eu sa termin liceul si sa merg la el sa ne facem o viata impreuna sa muncim amandoi,sa ne casatorim.Am acceptat cu mare greu aceasta “despartire”pentru ca nu aveam incotro..Speram ca totusi pana la urma o sa fie bine cu toate ca simteam ca ceva din minte s-a rupt odata cu plecarea lui.Nu avea sa se intample deloc cum am planuit noi.Din momentul in care si-a luat la revedere de la mine nu am mai stiut nimic de el.Am incercat din rasputeri sa il contactez insa nu am reusit.Vroiam sa stiu ce se intampla si ma chinuiau tot felul de ganduri..La scurt timp,am facut o depresie..Aveam bacalaureatul..Nu puteam sa ma concentrez la nimic..Cu o luna inainte de examene am aflat ca sunt insarcinata.Aveam 3 saptamani..Eram distrusa nu stiam ce sa fac..Nu puteam vorbi cu el,nu puteam spune nimanui,aveam si scoala ..parintii faceau presiuni asupra mea sa invat sa intru la facultate.Am decis ca indiferent de ce va fii o sa imi pastrez copilul..insa din nou,nu a fost sa fie asa.De la atata suparare,stres si alte cele am pierdut sarcina la o luna jumatate ..Eram terminata din toate punctele de vedere.Mai ramasese o saptamana pana la examene.
Le-am dat,le-am luat si am intrat la facultatea care vroiau parintii mei..la stiinte economice.Nu mi-au placut niciodata pentru ca am facut si un liceu economic si simteam ca locul meu nu era acolo..Dupa primul semestru am renuntat si am decis sa ma angajez.Credeam ca avand ocupatie nu ma mai gandesc atat la el..timpul trecea si in loc sa imi fie mai usor,tot mai greu era..La 6 luni dupa plecarea lui primesc un telefon de la un numar necunoscut.Era el..mi-a spus ca s-a intors si ca vrea sa ma vada.Initial nu am vrut sa-l mai vad dar totusi pe de alta parte simteam nevoia sa il vad si sa ii spun prin toate cate am trecut din cauza lui.
Ne-am intalnit,si cea care avea sa aiba parte de surprize eram tot eu.Ne-am intalnit la o cafenea,iar atitudinea lui m-a uimit .Nu asteptam sa fie omul dinainte dar vroiam explicatii pentru ca le meritam .Era total schimbat.Nu il mai recunosteam.Cazuse in patima jocurilor de noroc si al banilor facuti usor.Ulterior mi-a spus ca avut ceva probleme cu autoritatile si ca de asta nu m-a putut contacta..Asta nu era o scuza pentru ca timp de 6 luni putea macar sa dea odata un telefon sa stiu daca e bine sau nu.M-a dezamagit total.A avut o atitudine rece fata de mine..il simteam mai distantiat ca niciodata..si era chiar in fata mea..Pe undeva in sufletul meu astepam sa fim din nou ca inainte,insa el nu mi-a dat nici o secunda de inteles faptul ca si el isi doreste la fel.Cu toata durerea l-am lasat sa plece..Il iubeam dar..nu mai puteam sta langa el…m-a ranit profund.La cei 20 de ani care ii aveam atunci nu mai vroiam nici macar sa traiesc.Pentru mine se sfarsise totul..Pe el nu l-am mai vazut desi sta la nici un km de mine…si nici nu mai stiu nimic de el..3 ani nu am mai vrut pe nimeni in viata mea si nu am fost capabila sa incep alta relatie.
Dupa 3 ani am cunoscut un tip cu care am avut o relatie de un an dar care s-a sfarsit deoarce el era deja logodit de 2 ani cu alta..Si uite asa s-a mai dus un an..Apoi am cunoscut pe altcineva cu care am avut o relatie frumoasa un timp si am ajuns chiar sa il iubesc ceea ce credeam ca nu voi mai putea.Intradevar,am simtit o altfel de dragoste fata de el.Sunt de parere ca dragostea adevarata vine o singura data in viata .si nu se uita niciodata.Pentru Catalin eram dispusa sa fac orice sacrificiu si oricat mi-ar fi cerut era putin..De asta m-a ranit atat de mult.l-am iubit enorm..Revenind la ultima relatie despre care va vorbeam,vreau sa spun ca am fost fericita si implinita o vreme.
Ma multumeam cu ce mi se oferea..dar am fost dezamagita din nou.Si el m-a tradat..Dar l-am iertat..am zis ca pot sa fac asta si eu am gresit la randul meu..a mai mers cateva luni si m-a tradat din nou.In cele din urma l-am parasit pentru ca nu mai puteam sa continui asa.L-am iubit sincer,i-am fost alaturi ,dar nu a meritat.Acum,in momentul de fata sunt singura.M-am mutat din orasul meu natal si sunt in al treilea an de facultate.Dumnezeu m-a ajutat sa trec peste toate si sa fac ceva pentru mine.
Muncesc,studiez,imi merge bine,dar sunt nefericita.Totusi nu incetez sa sper ca poate odata si odata o sa fie lumina si pe strada mea..
frumoasa poveste ….dar trista…cat de cat , intr-o parte din cele citite , ma regesesc si eu ! dar finalul povestii mele este altul , si sunt foarte fericit ! am o sotie si un baietel pe care-i iubesc ! cu toate ca ma tenteaza anumite lucruri , nu pot sa fac nici un pas alaturi , pentru ca nu merita ….imi este mult mai bine asa , si asa imi doresc sa ramana !
iti urez succes , o sa fie mai bine !!!!
Da…. cel mai greu e cand ai face totul pentru cineva si observi ca inapoi primesti doar lovituri. E pacat cand celor care stiu sa iubeasca, sa se daruiasca, li se intampla asa ceva, dar ca sa rasara soarele si pe strada ta sa nu uiti ca mai intai trebuie sa rasara iarasi in inima ta. Stiu ca nu e usor pentru ca mi-e greu si mie sa il readuc si tot incerc de cativa ani, dar nu ma las. Fii optmista si iubeste-i pe toti cei din jur. Succes.
Interesanta povestea! Dar la inceput ai afirmat ca atunci cand i-ai imprumutat bricheta,el deja forma un cuplu cu persona in locul careia tu te visai. Cu acea persoana ce s-a intamplat din moment ce se iubeau? Imi este greu sa cred ca in acel moment ti-a putut face ochi dulci de fata cu respectiva iubita.
Interesant! lasa-mi id-ul tau sa vorbim ceva!
pt.cristi..din cate stiu eu,cei doi s-au despartit inainte sa incepem noi sa vorbim.Cat despre faptul ca s-a prezentat atunci,nu inseamna ca mi-a facut ochi dulci de fata cu ea..in plus ea era la o oarecare distanta de noi pe o alta banca.oricum nu mai conteaza..barbatul e din fire mai "indraznet" ca sa nu folosesc alt cuvant…
nu-i lasa id-ul ….ca vrea sa ….trecem peste , depinde de ce-ti doresti si tu ! 🙂
trebuia sa o spui..oricum nu imi las id-ul:P
Da,inteleg! Din punctul meu de vedere,cred ca actiunile tale au fost destul de potrivite. Mi se pare ok sa dai o a 2-a sansa cuiva daca intr-adevar o merita. Singura problema a fost faptul ca tu ai suferit atata timp degeaba,iar asta te-a afectat destul de mult. Dupa parerea mea,cred ca ar fi mult mai potrivit sa cunosti o persoana dincolo de aparente,practic sa o testezi inainte de a trage niste concluzii. Dragostea la prima vedere sau dragostea din toata inima implica riscul nerecunoasterii defectelor partenerului dandu-i astfel posibilitatea sa „calce stramb”. Incearca sa gandesti realist atat la prezent cat si la viitor si sa intuiesti pasii pe care ii va face persoana respectiva la un moment dat. Sunt multi baieti in care iti poti pune sperante,trebuie doar sa stii cum sa iti dai seama ce ganduri au. Din cele scrise de tine,esti o persoana care se lupta sa aiba un viitor prosper,iar asta cred ca s-a si intamplat. Nu iti face griji,vei trece peste aceasta perioada si cu siguranta vor veni si vremuri mai bune. Asta daca ştii ce decizii sa iei. Mult succes!
Multumesc frumos pt sfat.asa am sa fac.succes si tie!