Lhana ROMA-NOVA(03.02.2019)
Tu îmi aduci puterea, pacea,
te întreci cu norii în zbor,
tu îmi acoperi carapacea
când veşmintele mă dor
şi îmi trimiţi de prin văzduhuri
cele mai curate duhuri
ca să îmi stingă patima,
să îmi zidească lacrima…
Sufletul de îmi e pustiu,
poruncești lui Tyr străbunul
ca să îmi dea curaj să ştiu
că speranța ești, tribunul
care duce pe aripă
bogăţii pentru-a mea clipă,
clipa lumii trecătoare
ce n-o simt deşi, mă doare…
Faci din mine omul pur
care nu-și blestemă viaţa
și, de aceea, azi mă jur
că fur de la tine aţa
ca să cos cu ea în ac
gura celor ce nu tac,
copii mincinoşi, fecioare,
femei hâtre, bârfitoare…
Iar, de-or fi bărbaţi netrebnici
ce nu-şi văd de casa lor,
ei, de mine, nu sunt vrednici,
gândul mi-e să îi omor,
cu-al tău ac le voi închide
ochii, pentru totdeauna,
nu las gene, nici firide,
nu le voi ierta ranchiuna…
Mulţi nătângi te poreclesc,
cum le pică lor mai bine…
Libelula-mi, te iubesc,
nu mă face de ruşine,
nu da voie ‘mă distrugă
toţi duşmanii mei de moarte,
al meu suflet îl fă rugă
şi-al meu trup tu îl amoarte!…
Ia bucată cu bucată,
os cu os, pană cu pană
ci, în dreapta-ţi judecată,
nu-i lăsa să-mi facă rană
căci, precum bucăţi de şarpe
tu le legi, tu le dezlegi,
fă din mine corzi de harpe
dar, nu ţăndări, mă înţelegi?!
‘Nu gândească vreun strigoi
să m-arunce la gunoi,
strânge-mă la pieptul tău
pân’ se duce tot ce-i rău,
iubirea… ’nu mi-o ucidă
cei ascunşi într-o omidă,
să nu-mi fure nici un vis
pasărea de Paradis!…
Ei, nicicând să zdrenţuiască
al meu suflet ca o iască,
să nu încerce să aprindă
foc cu mine în a lor tindă,
numai tu, călugăriţă,
nobil neam, nobilă viţă,
mă poţi duce pe-o aripă
unde doruri se înfiripă!…
Şi, trecând sfinte hotare,
zbor cu mine în spinare,
să te lupţi cu mii de hidre,
cu balauri, diavoli, vidre,
ai lor dinţi să nu m-atingă,
sufletu’mi să nu-l învingă,
inima să nu-mi sfâşie
vrând să afle ce ea ştie!…
Tu să îmi arăţi lumina
ce-ar gândi să-mi ierte vina
de a mă fi rătăcit
când zburam înspre zenit,
dăruie-mi înţelepciune
mâine, într-o rugăciune,
ca să pot şi eu să fiu…
libelulă, într-un târziu!…
De-ar fi trupul… trei celule,
doru’i naşte libelule!
