Dragostea va fi gasita, orice-ar fi! CAPITOLUL 3

Viata de liceu nu s-a ridicat niciodata la asteptarile mele. Nu stiu daca de vina sunt eu, sau macar daca este cineva de vina. Inca de la inceput colectivul clasei s-a impartit pe bisericute, care nu s-au destramat nici pana la sfarsitul clasei a 12a. Aveam colegi cu care nu schimbam nicio vorba cu saptamanile, despre care nu stiam absolut nimic si a caror prezenta imi era total indiferenta.

Am avut si eu bisericuta mea. Eram o gasca de fete (la clasa de filologie, la ce sa te astepti), care ne-am inteles foarte bine primii doi ani. Impreuna am insufletit multe petreceri, am agatat multi baieti, am organizat petreceri in pijamale. Dar treptat a inceput sa se intample ceva cu noi. Ne-am departat si ne-am maturizat.Separat.

Totusi, imi aduc perfect aminte de o excursie de la inceputul  clasei a 9a organizata de unul dintre profesorii nostri. Impreuna cu gasca am hotorat sa mergem in excursie si sa facem din weekendul respectiv o petrecere de neuitat. Am calatorit cu trenul aproape 2 ore pana la destinatie, eram in jur de 200 de elevi din tot liceul si eram foarte entuziasmata deoarece aveam ocazia sa cunosc si eu mai multa lume, mai ales ca eram boboaca. Am mers 200 de oameni cu nasul, lucru care doar in Romania este posibil, sa umpli doua vagoane fara sa platesti bilet intreg si nimeni sa nu te intrebe nimic.

Vineri seara, pe la ora 9, am ajuns in final la destiantie. Ne-am cazat la casute si trebuia pe 2 locuri sa stam 4 persoane. Asa ca am hotarat sa stau cu C. si inca o colega si un coleg de clasa. Pe la ora 22, dupa ce toata lumea si-a lasat bagajele si s-a instalat, a inceput petrecerea. Si dai cu bere, dai cu vin, dai cu vin, dai cu bere, si cu multe altele pe langa. In scurt timp, majoritatea celor pe care ii stiam erau mult prea beti ca sa se tina pe picioare. Eu, neobisnuita cu bautura, eram mai treaza decat toti cei de acolo la un loc. Asa ca am inceput sa ii iau pe rand pe fiecare de pe unde era cazut si sa il duc la el in casuta si sa fiu astfel ingerul pazitor in seara respectiva. Nu era chiar genul de distractie la care ma gandeam atunci cand am plecat de acasa. Am adormit tarziu noaptea aia. Eram mult prea ocupata sa-i culeg pe toti de pe jos ca sa ma mai uit la ceas. Dar cand in final am ajuns si eu in pat, m-am cufundat intr-o negura adanca.

A doua zi, sambata, cred ca aratam mai rau decat cei care erau mahmuri. Imi simteam capul greu si ochii umflati si nu eram in apele mele. Nu stiu de ce, inca de dimineata m-am trezit cu gandul la A. Trebuie sa mentionez ca dupa mesajul de despartire pe care i-l dadusem cu 2 luni in urma, nu m-a mai cautat si nu ne-am mai vorbit. Nu stiam ce era in mintea lui acum, si sincer imi era dor de el ca si amic. Imi parea rau ca procedasem asa. Il mai zarisem de vreo cateva ori pe strada, dar am incercat sa il evit cat am putut de mult, pentru ca ar fi fost penibila intalnirea noastra. Dar in acea zi, imaginea lui aparuse in mintea mea o data cu primele raze de soare. Ma purtasem ingrozitor. O stiam. Iar acum amintirea lui ma bantuia fix in zilele in care trebuia sa ma deconectez de la tot si sa ma distrez. Ziua respectiva a fost un esec total. C. a observat ca nu eram in apele mele si ca sa ma faca sa ma simt mai bine m-a chemat cu ea sa facem poze. Am facut un photo session de toata frumusetea, fotografii la care ma uit si azi cu drag. Dar asteptam seara cu nerabdare, asteptam sa se deschida discoteca, sa merg sa dansez si sa uit de mine.

Nu stiam ca dorinta mea avea sa se transforme realitate; chiar aveam sa uit de mine.

Discoteca s-a deschis pe la ora 9 si eu impreuna cu cateva prietene eram primele acolo. Ne-am luat cate o bere, asa, ca sa incepem seara "lejer". Am dansat de au iesit toti dracii din mine si toate duhurile necurate, dar imaginea lui A. era mai proaspata ca niciodata. Asa ca atunci cand cineva a propus sa bem tarie, mi-am bagat picioarele in tot si am baut cot la cot cu toti ceilalti. Am baut vodka, dupa vodka putin gin, dupa gin putin vin, si tot asa pana am simtit ca se invarte totul cu mine, si nu mai stiam cine sunt, nici ce vreau, nici ce fac… Totusi, astfel reusisem sa il uit pe A. pentru cateva ore. Si doar acest simplu lucru m-a facut sa ma simt minunat. A meritat…

Comentarii

Comentarii