…..E ca si cum am ramas fara inima, de cind nu te mai vad, simt ca mi se stinge flacara care ardea cindva in mine. Fara tine vad lumea in alb negru, fara tine pentru mine soarele nu mai incalzeste planeta, iar cerul nu mai e senin . Gindul se incapatineaza sa fie mereu alaturi de tine, sa-si puna aceleasi intrebari, ce faci acum? Oare te gindesti la mine? Oare si tie iti e dor si greu fara mine? Zi de zi inima tipa si urla intruna ca vrea sa te vada sa te mai cuprina odata. Sufletul mi-e sfisiat de durere. O durere pe care ma chinui sa o explic prin cuvinte si nu pot. A trecut atita timp, si eu care credeam ca te-am uitat. Eu care spuneam ca “nu-mi mai pasa”, si priveste iarasi pling, pling si nu inteleg de ce?! Stiu ca nu meriti, stiu ca nu esti ideal, dar totusi as vrea sa fii al meu. De ce? Nu am nici cea mai vaga ideie. De nenumarate ori am incercat sa
te scot din viata din gindul meu, sa inteleg ca nu eu sunt cea pe care o preferi, dar de fiecare data apareai din nou si din nou in fata ochilor mei. Zi de zi chipul meu e trist si ochii varsa lacrimi de singe, dar tot zi de zi trebuie sa zimbesc, sa arat tuturor ca totul e bine, si am impresia ca trebuie sa lupt singura contra lumii intregi pentru a ingropa aceste sentimente undeva departe si foarte adinc. Nu e putin timp de cind as vrea sa fii doar al meu, nu e putin timp de cind te visez noapte de noapte, e mult timp de cind ininte de a adormi inmoi perna in lacrimi. Ce n-as da sa te mai privesc odata in ochi, sa-ti mai simt odata atingerea fina, sa ma simt iubita, chiar daca stiu ca sunt doar niste iluzii si a doua zi cind ma voi trezi totul va fi ca inainte, chiar daca iar inima se va face bucati marunte, as da totul ca sa iti mai simt odata mirosul, sa mai simt odata buzele tale cum le atig pe ale mele.
Ma doare de fiecare data cit te vad vorbind cu alta fata, ne mai vorbind de cit de tare ma doar sa vad cum o saruti pe alta, sau cum plingi mereu dupa cineva care nu te vrea alaturi. Ma privesti doar ca pe o sora? Atunci de ce nu ma pretuiesti? De cenu imi arati ca tii la mine? De ce de fiecare data te incapatinez sa-mi arati ca iti e indiferent? De ce nu-mi spui ca tia fost dor? Oare chiar atit de tare iti place sa ma vezi cum sufar? Iti place atit de mult sa omori tot ce a mai ramas viu in mine?
Sunt sigura ca daca tu vei avea familia ta si eu pe a mea si ne vom intilni intimplator peste multi ani, sentimentele vor ieshi din nou la suprafata, si voi fi nevoita sa-mi recunosc mie insumi ca inca te iubesc, si stii de ce? Pentruca prima dragoste nu se uita niciodata, e prima e unica si poate cea mai frumoasa.
Asta e cam toata povestea mea de dragostea IMPOSIBILA………sunt ani de zile de cind iubesc pe cineva care are ochi pentru toate, dar numai nu pentru mine!!!! Desi tine la mine, nu are curajul sa inceapa o relatie cu mine, si asa va fi mereu, iar eu mereu voi spera…….desi stiu ca nu are rost……
Sa stii ca fiecare persoana e differiitttaaa, dar acum ca esti sigura ca el nu te iubeste, ca ar vomita daca sar ghindi la tine sau sa te sarute…ce mai astepti.?? Stiu cas directa, dar sa stii cind o persoana nu te iubeste e asa !!! ce a fost, a fost. E trecut, ca si atunci cind ai intrat la scoala sau prima data cind ai avut cicle. E o perioada care a trecut, pt ca tb sa treaca, si esti asa fixata pa acest trecut ca nu se poate. Imagineazati un moment sa suferi cum suferi tu in acest moment pt faptul ca ai avut ciclu…
hm…o iubire imposibila! ne asemanam un pic, dar asta e viata trebuie sa mergem mai departe.