Povestea mea a inceput acum 4 luni si jumatate…dar nici acum nu stiu daca va avea un happy end…
Ea… este o persoana care ocupa un loc special in inima mea, poate stie asta poate nu stie.
Imi amintesc de prima zi cand am cunoscut'o … Am avut un mic trac(poate mai mare) nu puteam sa scot nici o vorba.Incercam sa spun ceva, dar nu reuseam .. nu'mi gaseam cuvintele.O priveam usor cu coada ochiului pentru a nu ma observa.Ma uitam ca la un inger. Nu stiam ce sa'i spun, m'au cuprins in acel moment foarte multe emotii .. simteam inauntrul meu, ceva ce nu mai simtisem … zburau niste fluturasi aiuriti ce nu'si gaseau locul.
Ea nu stie .. dar de fiecare data cand vorbeam cu ea, pe fata mi se arata un zambet .. era zambetul meu adevarat, ce doar cateva persoane mi'l cunosc.
De fiecare data cand vorbesc despre ea sau ma gandesc la ea, fata mi se insenineaza, ochii imi stralucesc si zambesc.
Ea e micuta de inaltime, are ochii negrii ca de culoarea carbunelui, ce m'au cucerit din prima clipa, buzele bine conturate … asa micuta si firava, unde imi era si imi este teama de a nu spune ceva gresit pentru a nu o rani. As putea spune ca e o micuta lebada, timida, plapanda .. nu am cuvinte .. nu gasesc nimic cu ce sa o compar, doar pot spune ca e o perla rara.
Ea a devenit din aceea zi .. muza mea de inspiratie.Cuvintele imi curgeau pe foaie, rand cu rand, nici eu nu'mi dadeam seama de unde imi vin atatea cuvinte, ganduri.As fi stat zi si noapte sa scriu.Era prima oara, cand o persoana imi citea textele, poeziile .. o persoana care simtea sentimentele pe care le asternam pe foaie …
De fiecare data cand o vedeam tot corpul mi se inmuia, genunchii deveneau lasi … nu am cuvinte sa descriu ceea ce simteam .. nu'mi gasesc sau poate nu exista cuvinte care sa descrie acele sentimente, reactii pe care le aveam.Si atunci cand am luat'o de mana, o tineam usor, pentru a nu o rani, iar inima imi batea din ce in ce mai tare, parca voia sa imi sara din piept. Imi amintesc primele cuvinte, primele randuri pe care le'am scris pentru si despre ea, ceea ce voiam sa fiu: un gand, un vis, o soapta de al ei, o raza de soare, o stea, luna sau o rafala de vant care sa aibe grija de ea si sa o faca tot timpul sa zambeasca.
Ea pentru mine inseamna absolut totul. Poate e nebunie sa ma leg intr-atat,dar,cum zicea un mare om…"Ce e mai frumos decat sa fii constient de propria-ti nebunie?"
Ea e feminina-n fiecare gest,pune suflet in fiecare clipire,si fiecare cuvant i se roteste in minte de zeci de ori,inainte sa-l spuna.
Ea-mi stie secretele si le pastreaza inchise intr-o cutie,a ascuns cheia.
Ea stie sa-mi raspunda la orice intrebare.
Ea e cea mai frumoasa…
Dar ea a ales'o pe cealalta "ea" … care a plecat acum 8 luni … din tara. O simt ca tine la mine, dar nu putem fi impreuna .. ii e frica sa nu ma raneasca, ii e frica sa nu ma piarda si pe mine sau sa plec si sa nu ma mai intorc ca cealalta persoana …Vrea sa fiu alaturi de ea,momentan doar ca amica,iar sentimentele mele devin din ce in ce mai profunde pentru ea …
Aceasta e povestea pe cara o traiesc in prezent …
[…] EA Tue Jan 11, 2011 7:44 am Povestea mea a inceput acum 4 luni si jumatate…dar nici acum nu stiu daca va avea un happy end… Ea… este o persoana care ocupa un loc special in inima mea, poate stie asta poate nu stie. Imi amintesc de prima zi cand am cunoscut'o … Am avut un mic trac(poate mai mare) nu […] […]
frumoasa povestea ta… parca e desprinsa dintr-un basm… ma impresionat foarte mult modul in care ai descris-o, se vede ca o iubesti enorm de mult. traieste clipa si nu lasa fericirea sa-ti scape printre degete. te pup
Sa stii ca ma simt ca intr'un basm in preajma ei .. dar e bine ca ii pot fi alaturi ca amica 🙂
Ce aveti,fetelor? Nu mai sunt…baieti?Doamne!!!
Nu e vorba ca nu mai sunt baieti … stii am incercat sa fiu cu tipi de multe ori, dar nu ma atrageau ..eu pe un tip mai mult ca un amic sau ca un frate nu'l pot privi … si probabil norocul meu cel mai mare este ca am avut parte de multa sustinere si sprijin din partea prietenilor mei ca m'au acceptat asa …