Buna,ma numesc Andreea si am 23 de ani.Am citit o gramada de povesti si de cele mai multe ori nu foarte fericite.Povestea mea a inceput cand eu aveam doar 18ani la un craciun.Eram in jur de 10persoane care ne jucam un joc…iar eu am primit o provocare ca sa ma cuplez cu prima persoana care intra pe usa.Dupa ceva timp intra pe usa el,Eugen,venise sa se distreze cu noi si eu trebuia sa imi duc la bun sfarsit provocarea…deci am facut tot posibilul si iam intrat pe sub piele…si de atunci timp de un an si jumatate am fost nedespartiti.Totul a inceput sa se clatine cand el mia spus ca vrea sa isi intemeieze o familie dar ptr asta e nevoie de sacrificii si anume sa ne vedem foarte rar,am acceptat si am inceput sa fac doar prostii…sa umblu cu persoane care beau si ajunsesem si eu ca si ei.
Atunci el mia spus ca trebuie sa facem amandoi un efort nu doar el si asa am scapat de alcool si acele persoane,dar nu a durat mult pana eu iam spus ca vreau sa ne despartim ca nu mai avem nici o sansa impreuna…el a acceptat.El a fost singur tot timpul ocupandu-se doar in as face casa si eu doar il vedeam foarte ocupat si l-am lasat in voia lui.Dupa aproximativ 6 luni a venit la parinti mei cand eu nu eram acasa pentru a le spune ca vrea sa ne casatorim si sa aibe grija ca am luat-o pe cai gresite…parinti mei stiau fiecare pas pe ca re il faceam dar m-au lasat sa deschid singura ochii.Timpul a trecut,cu el nu mai vprbisem dar am inceput sa ies cu cel mai bun prieten al lui,sau cel care era la vremea aceea.Relatia cu acesta nu a mers decat pana a obtinut ceea ce vroia..iar apoi eu am decis impreuna cu parintii mei ca e mai bn sa merg in strainate la studii si in acelasi timp la munca pentru a ma intretine singura,iar dupa o luna am fost in avion.Eugen a aflat abia la o saptamana dupa ce eu am plecat cand a venit sa ma anunte ca si-a terminat casa,dar eu eram deja la 3000 de km departare.
A trecut mai bine de un an de cand am plecat de acasa si el nu a aflat nimic din ceea ce eu am facut cat el a fost ocupat cu casa.A fost singurul om care nu a profitat de mine,in tot acest timp nu am intretinut relatii pentru ca el a vrut sa ma respecte pana in ultima zi…el a aflat ca la inceput m-am cuplat cu el dintr-o provocare dar a trecut cu vederea,nu mi-a spus niciodata ca ma iubeste sau ca ma adora,dar nici nu imi doream pentru ca erau de ajuns faptele.De cand sunt plecata vorbim destul de des iar eu am inceput o relatie serioasa aici,am lasat trecutul in trecut dar el va ramane prietenul meu cel mai de pret.Acum 2 saptamabi m-ia spus ca abia asteapta sa ma vada si sa ma stranga in brate din nou dar de data asta ca si pe cea mai buna prietena chiar daca a fost prima data cand mia spus ca ma iubeste.Sentimentele mele pentru el sunt aceleasi ca si la inceput doar ca si-au pierdut din intensitate si cum era o vorba…ochii nevatii se uita…Mereu vom ramane cei mai buni prieteni,indiferent de ce va fi.
Stiu ca merit cele mai aspre critici si probabil veti spune …a inca o proasta…dar nu regret nimic pentru ca am invatat din propiile greseli,m-am maturizat odata vazuta singura printre straini.
Sper ca nu v-am plictisit citind aceasta poveste,imi cer scuze pentru greselile de ortografie si va multumesc pentru ca ati citit.Nu da-ti cu piciorul unei iubirii pentru ca ea nu se mai intoarce niciodata inapoi.
Foarte interesanta povestea ta….foarte bine ca nu ai regrete..inseamna ca asa a fost sa fie..Soarta…sper sa fi fericita cu noua ta relatie si sa fie de durata. te pup.