Timpul a trecut s nu mi vine sa cred unde am ajuns atat de repede…am trecut prin multe intamplari multe experinte dar..in final m am ales cu fifti fifti…Nimic nu e usor daca nu sti cum sa ti relatezi viata intr o anumita ordine.Curios este faptul ca acolo unde nu vrei pui mai mult suflet decat crezi si cand realizezi asta nu mai ai nimic.
Eu pot spune ca sunt onorocoasa in prezent. am un sot si un copil minunat ne intelegem de minune totul merge in armonie dar…uneori ma simt singura si parca tot nemultumita…Inca mai simt trecutul cum ma furnica cu toate ca au trecut ani buni..nu pot uita o poveste neterminata dar care avea o esenta mult mai tare…
Parca visam parca eram intr un basm cu totul si cu totul imaginar.acm le retraiesc cu regretul ca nu le am trait s eu cu atata intensitate si nu m am comportat ca atare.acel el din trecut inca mi e model si acum.. el avea si nu facea pe cand sotul meu nu aresi face…cauta sa faca… nu inteleg dece persoana care crezi ca te iubeste nu te merita indeanjuns si cea crezi ca nu te merita te iubeste mai mult decat iti poate arata…
Sunt clipe cand imi doresc sa l reintorc pt o clipa sa l mai rivesc o data si sa ma imbratiseza ca alta data pt a simti viata in modul cel mai intens.. e dicolo ce a ce putem crede..
sa nu credeti ca nu mi iubesc familia.din contra o iubesc prea mult dar din cauza lucrurilor care sunt pe dos uneori insusesc acest e ucruri in trecut…
si prin atatea randuri de conceptii preconcepute ma trezesc la realitate si nu stiu care e de fapt adevarul pe care il vreau… poate intr o zi ma voi concetra unde trebuie. la familia mea
care e cea mai importanta
