intrebari fara raspuns

2
820

Oare de ce i se spune poveste de dragoste şi nu “realitate de dragoste”? Oare pentru că asta şi este – doar o « poveste » ? Un lucru e sigur, începe ca o poveste ! O poveste plină de romantism, de vorbe dulci şi promisiuni frumoase.Şi totuşi, unde se termină povestea şi unde începe realitatea? Pentru unii (cei mai norocoşi dintre noi, dar totuşi foarte puţini) aceasta nu se termină niciodată: am văzut cu toţii, duminica după-masa, plimbându-se prin parc, câte-o pereche de bătrânei simpatici, ţinându-se de mână.

Da, i-am văzut cu toţii şi poate unii din noi i-am şi invidiat(eu sigur da). Pentru cei mai multi însă, povestea se termină la un moment dat, după cateva luni (caz în care îţi cauţi altă « poveste de dragoste » sau dupa câţiva ani (caz în care nu mai ai ce să faci, probabil eşti deja căsătorit şi ai şi copii).

 


Şi atunci ce-i de facut? Să nu mai crezi în poveştile de dragoste ? Să te izolezi de lume ca să nu suferi mai târziu? IMPOSIBIL ! Dragii mei, sufletul omului e făcut ca să viseze, să spere tot timpul la ceva mai bun, mai frumos, mai perfect…iubirea este singura pasiune care te rasplateste cu o moneda fabricata de ea insasi… jertfa!Am 32 de ani si cred ca viata imi arata ca locul meu nu e pe aceasata lume.M-am casatorit la 25 de ani cu o femeie superba care mi-a daruit o fetita….un inger pe care o ador!,insa iubirea se pare ca nu este un lucru etern pentru o singura persoana si nu stiu daca e bine sau nu sa te lasi purtat de acest val inspumat care se sparge la mal.Am cunoscut o colega din alta localitate,prin telefon si dupa cateva convorbiri am simtit ca ceva ma atrage la ea,pare ca e persoana care intelege ce vreau sa spun si nu am mai cunoscut o alta femeie care sa gandeasca ca ea….nici nu ne-am vazut pana acum si nici nu cred ca o sa pot pentru ca este maritata si cred ca fericita pentru ca nu o interesez de loc se pare…..glumim si vad ca nu intelege ca inima mea probabil bate asa de tare ca ar putea sa o auda si prin telefon.

 

Am facut probabil un lucru pe care il voi regreta toata viata mea……am fost sincer cu sotia mea si dupa cateva luni ne-am despartit.De ce nu putem privi noi oamenii iubirea ca pe ceva incontrolabil,de ce nu putem intelege ca iubirea a fost lasata ca un om sa iubeasca pe altul,si e probabil cea mai grea sarcina care ne-a fost incredintata, sarcina suprema, examenul final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu…. Iubirea e un imbold pentru fiecare sa se desavarseasca, sa devina cineva, sa devina o lume el insusi de dragul cuiva,de ce nu putem accepta ca simtim acest lucru pentru mai multe persoane daca asa simtim,de ce trebuie sa ne despartim de persoanele pe care le-am iubit,de ce nu putem merge mai departe,de ce incercam sa retraim mereu momentele când am fost fericiti….de ce cautăm poze de-atunci, scrisori, orice care să-ţi aducă aminte de ce ai iubit persoana de lângă tine, de ce te-ai căsătorit, de ce am rămas atâta timp împreună….de ce incercam sa gasim în fiecare zi un lucru bun în persoana pe care o iubim şi uităm de toate celelalte lucruri care ne enervează sau ne rănesc.

 

De ce o poveste de dragoste e doar o poveste si nu poate deveni realitate,de ce nu putem iubi atunci cand simtim fara sa facem pe altii sa sufere?Cred ca nu voi putea fi inteles probabil de multa lume sau poate chiar de nimeni…..poate nu m-am nascut in era portivita….nu stiu daca mai vreau sa simt iubire…..pentru a nu mai rani sau a nu fi ranit…..numele meu este Popa Claudiu si adresa mea de e-mail este claudiupopa13@yahoo.com

Comentarii

Comentarii

2 COMMENTS

  1. Va multumesc tuturor celor care mi-ati scris cuvinte atat de frumoase……nu credeam ca pot fi atati oameni care ar putea intelege o parte din ce simtim cu privire la acest sentiment minunat ….dragostea!
    Multumesc si doamnelor si domnisoarelor foarte atente…….care sper sa nu se supere daca nu voi raspunde la toate.

  2. nu  poti trai far dragoste suferi logic dupa …..dar pana viata ta e minunata  nu stiu daca merita pt ca ranile unei iubiri adevarate nu  se vindeca niciodata  prima dragoste este imposibil de uitat  eu una am doar 19 ani prima dragoste a fost la 15 ani 2 ani au fost perfecti faceam naveta impreua il vedeam mereu la-m iubit din toata finta mea de 2 ani nu la-m mai vazut dar nu pot sa mi-l scot din suflet si din minte  am suferit enorm si inca sufar        oare merita? ,

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.