Iubind, te dăruieşti

3
1569

Fiecare ne cunoaştem pe noi înşine. În fiecare din noi sunt anumite părţi pe care alţii nu le cunosc. Dar tu însuţi le cunoşti până în profunzimea sufletului şi ştii exact cum eşti.

Dragii mei, omului i se dă o stranie libertate. Deci… iubeşte şi fă ce vrei. Dar greu se poate trăi cu această libertate. În plus, când ai atins-o, trebuie să ţii cont de ceilalţi, de lumea din jurul tău. Libertatea ta să nu tulbure viaţa nimănui. Căci viaţă liberă nu prea există.

Insă tu eşti viaţă. În jurul tău este viaţă. Tu trebuie să fii deschis spre viaţă, spre iubire, să percepi viaţa şi să comunici cu ea. Să trăieşti şi să iubeşti, ca şi cum nu ai suferit vreodată. Totuşi, care dintre noi reuşeşte să simtă viaţa lângă el? Că, de fapt, să fim sinceri, suntem singuri. Câteodată ai chiar sentimentul că eşti singur în tot universal. Şi cu cât sunt mai mulţi lângă tine, cu atât te simţi mai singur.

Aşadar atât iubeşti, cât dăruieşti. Dar oare până unde trebuie să ne dăruim atunci când iubim?

Atât de mult te iubesc, încât, înţelegând că nu îţi este bine lângă mine, te las să iubeşti pe cine crezi că e iubirea ta. Dăruind, iubeşti. Iubind, dăruieşti. Eşti atât de important pentru mine, încât nu îmi pot explica lumea fără prezenţa ta în ea. Dar dacă prezenţa mea în lumea ta nu mai dă sens lumii tale, îngăduie-mi să te las să ieşi din lumea mea ca să dai sens lumii în care iubeşti. Este greu. Este foarte greu. Abia acum încep să te iubesc, când simt că te-am pierdut pentru totdeauna. Credeţi că putem rosti aceste cuvinte celor pe care-i iubim?

E greu, dragii mei, să creezi o cultură a iubirii. E greu să zici că iubeşti, dar tu, de fapt, nu dăruieşti nici puţinul pe care îl ai. Iubirea nu poate fi teoretizată. Ori o trăieşti şi o dăruieşti cu toată fiinţa ta, ori o faci numai în nişte formule de care nu avem nevoie. Nu calculaţi ce daţi şi ce vreţi să primiţi. Când iubeşti dai aşa, simplu, fără nici o motivaţie. Şi atunci nu eşti normal. Însă lumea la care vă invit, dragii mei, nu este o lume normală. Este însă o lume certă, nu o lume în care să existe “dacă” sau “s-ar putea”.

Există doar ceea ce iubeşti. Trebuie să fiţi fericiţi aici. Iubirea nu este pe-aproape de voi, este chiar în voi. Zâmbiţi şi daruiţi. Atât pot să vă spun. Dăruiţi-vă celor care au nevoie de iubirea voastră.

Acolo unde e comoara ta acolo e şi inima ta

Acest continut a fost preluat de pe site-ul ArtaIubirii

Comentarii

Comentarii

3 COMENTARII

  1. Nu trebuie sa ii daruiesti toata dragostea ta. Incearca sa ii dai un strop de atentie persoanei care are nevoie de tine. Incearca sa o asculti sa vezi ce doreste..

  2. salut,

    Am inteles intrebarea de la inceput…:) Mai, trebuie sa o iei ca pe un sfat..daca tu nu iubesti persoana care are nevoie de iubirea ta nu se va intampla nimic. Persoana respectiva pana la urma va gasii cu siguranta in alta parte iubirea si altcineva cu siguranta ii va daruii aceasta „necesitate” ..

    Articolul este incadrat la categoria „Sfaturi utile”.. deci este numai un sfat.

    Numai bine . si daca doresti sa dezvolti ideea ta, nu ezita sa ne scri. Te regasesti in situatia pe care o descrii?

    Cineva are nevoie de iubirea ta si tie nu’ti place persoana?

  3. D-le alin,

    Va bateti singur joc de dvs. si de site-ul acesta, permitandu-va sa-mi raspundeti asa in scris si public.
    Si daca, intr-adevar, ati inteles intrebarea mea de la inceput, cu siguranta veti intelege si ce am scris acum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.