Iubire…O superba poveste de viata

1
2405

Buna, am dat din intamplare peste acest site de 2 luni pana in prezent plang zilnic si am cedat psihic deja nu stiu ce sa mai fac sau sa mai cred. Acum gasind acest site am sa va spun si eu povestea mea poate ma veti putea ajuta voi cu un sfat sau ceva cand veti ajunge la finalul povestii daca iubitul n-o poate face: Sa incep  prima oara cu momentul cand ne-am cunoscut care a fost in clasa a1-a caci am fost si inca suntem in aceeasi clasa, si de atunci ne cunoastem si totodata de atunci imi spunea ca ma place cu toate ca atunci era doar o joaca de copii… In fine am ajuns si in clasa a7-a cand mai stiam cate ceva despre ce e aia sa placi pe cineva si am fost impreuna o luna de zila dupa care el s-a despartit de mine si evident am suferit nu foarte mult dar urme de dezamagiri au fost pentru ca n-am inteles de ce a facut-o caci alta fata nici nu a cautat.

 

Dupa care am ajuns in clasa a10-a tot impreuna in aceeasi clasa am ramas, iar el a  incercat o perioada de cateva luni sa ma recucereasca iar eu nu am vrut deoarece stiam ca nu voi putea sa-l iubesc ca am sa-l fac sa sufere de data asta ,eu, datorita experientei prin care am trecut in timpul in care el nu a mai fost langa mine nici ca amic… in fine mai putin conteaza experienta asta dar e vorba de [viol, deci dati-va seama ca e destul de grav, aproape imposibil de trecut peste moment, norocul a fost doar dat de la dumnezeu si al parintilor care m-au sustinut si psihologului intr-un timp de 3 ani], iar asta a fost motivul pt care refuzam si nu mai stiam sa iubesc si nu mai acceptam nimic din partea baietilor nici din partea lui caci acel incident s-a produs din cauza ca mi-am parasit un prieten((altul decat cel despre care vorbesc aici.. evident!)) cam retardat mintal!

 

Dar el(iubitul actual) nu a stiut despre intamplarea asta si m-a iubit foarte mult atunci asa cum il iubesc eu acum ( clasa a12-a fiind in prezent) si l-am parasit in anul acela(clasa a10-a) fix cand ii era lumea mai draga lasand impresia ca mi-am batut joc de el insa nu a fost deloc asta intentia, eu chiar nu mai puteam sa cred ca ma iubeste cineva cu adevarat si nici nu mai vroiam si dupa acel incident nici incredere sa ofer nici nimiic si DA am acceptat sa ne impacam in ciuda acestor cunostinte ale mele deoarece nu eram consitienta ca se va ajunge sa sufere 1 an de zile in continuu si cautandu-ma incercand sa ne impacam cu toate ca am fost nesimtita si a trecut prin multe in acest timp in care s-a tinut dupa mine caci nici eu n-am mai avut pe nimeni inafara de el si totodata intre timp I-am si povestit si despre experienta si greutatile prin care am trecut dar eu nu stiu in ce constau aceste multe intamplari ale lui deoarece refuza sa mi le zica sub pretextul pe care il aveam si eu inainte ‘’ ca nu-I momentul sa stiu’’…Ma rog si evident dinou a reusit sa ma convinga de data asta ( acum cand trecem a12-a) dupa incercarile lui chiar si cu tot cu cearta in care ne-am spus amndoi cuvinte urate si venind cu vorbele ca va fi altfel si o sa-l iubesc sii venind cu mine si conducandu-ma peste tot ori de cate ori aveam nevoie indiferent ca avea altceva de facut pe moemnt si am acceptat si pentru ca eu am realizat ca el chiar m-a iubit si ma iubeste si a avut atunci cea mai mare incredere in mine si simtind toate astea si anume ca ii pasa cuiva de mine ca ma iubeste cineva ca este cineva care imi vrea binele si care este langa mine si amintindu-mi de trecut cum a fost si ca a incercat intotdeauna sa ma ajute si sa ma iubeasca am fost determinata sa ma ofer toata lui…

 

Iar inn aceasta a3-a impacare eu il iubesc exact cum m-a iubit el si asa cum m-a asigurat si “ amenintat” deoarce in acea cearta m-a avertizat ca va fi si pentru mine cineva pe care sa-l iubesc asa cum m-a iubit si ma iubeste el , iar acel cineva sa-si bata joc cum am facut eu cu dragostea lui iar in final asa a fost… Si in fine acum el doar la inceput a fost ca inainte dar doar in primele 2 luni dar acum dupa cateva luni ( nu imediat dupa ce m-am culcat cu el) ci cred ca dupa ce i-am mentionat de cateva ori de despartire insa asta doar pentru a ma convinge ca nu va dori sa ma paraseasca el de data aceasta ca prima data, si la astea am inceput sa ma gandesc datorita comportamentului lui si sa deduc in mintea mea tot felul de aberatii ( si anume se comporta cu mine ca o straina ca o simpla amica iar cand este on pe facebook sau whats`app s.a. nu`mi spune nimic decat daca ii vorbesc eu el nu mai are niciodata idee ce sa-mi zica ce subiect sa deschida nu m-a mai alintat nu-mi mai zice nimic frumos nu ma mai tine la curent cu ce face sau a facut iese mai mult cu prietenii si ma refuza cand il invit sa mergem afara sau la mare oriunde vine cu infinite scuze si ma cheama afara doar cand are el chef( sper sa fie doar in suinconstientul meu) si nu mai zic ca s-a intamplat de cateva ori sa treaca pe langa mine pe strada doar cu privirea si lasandu-ma sa-mi vad de drum de una singura iar toate astea ma fac sa cred ca nu mai simte nimic pentru mine si ca nu-i pasa, astea cred eu dar el zice doar ca ii e teama sa nu-l parasesc ca data trecuta si ca de fapt ma iubeste si sa nu mai zic ca nu simte nimic pt mine ca nu-i asa doar incearca sa se convinga ca merita sa puna iar la suflet totul pentru a evita sa mai fie ca la sfarsitul dati trecute cu toate sa stie sigur ca eu nu-l mai las, si m-a asigurat si ca nu e vorba de nicio razbunare ca nu mi-ar face asta mie niciodata dar nu stiu ce sa creed cu toate ca nu vrea sa ne despartim, dar ma gandesc ca nu vrea asta doar pentru ca stie ca voi fi eu asa cum a fost el cand l-am parasit si am impresia ca nu face toate astea decat pentru mine nu si pentru el pentru ca simte nevoia sa ma mai aiba si el nu doar eu, sau ca inca ma doreste sau ca inca ii e bine doar cu min… Ce sa cred? Si ce sa fac, sa-l las in liniste sa nu-i mai zic nimic doar sa astept sa vina el dinou la mine?  Si sa se convinga fara sa-i mai zic ca nu mai e nimic ca data trecuta si nimic nu se va mai intampla, cu toate ca mi-a zis ca vede diferente mari insa nu-si poate reveni sa fie ca inainte…

 

Chiar imi doresc si eu si el sa fie ca la inceput dar el nu reuseste sa si faca asta nu doar sa-si doreasca, o fi vina mea? As vrea si sa nu se mai gandeasca nici eu nici el la despartiri si sa fim egali mereu, iar el sa nu se mai gandeasca doar la teama lui pentru ca eu nu m-am gandit doar la temerile mele cand m-am oferit intr-utotul lui… Ce sa mai cred, ma mai iubeste sau nu? Sa ne despartim acum? Sau cand?

 

Daca nu va putea sa mai fie ca inainte ne vom oprii si voi suferi si mai rau, si imi aduc aminte ca in primele 2 luni dupa ce ne`am impacat a3-a oara inca mai avea convingerea si siguranta ca nu doreste sa ne mai despartim niciodata si ca va fii mereu langa mine, iar sa cred ca e din cauza ca m-am oferit eu nu pot pentru ca nu s-a schimbat imediat dupa asta ci dupa un timp in care l-am tot invinuit ca e indiferent (cand poate nu era) si cu gandurile mele ca el va vrea sa ne despartim l-am facut iar sa se simta prost evitandu-ma… In concluzie cine e devina si cine ce ar trebuii sa faca?… Intrebarea finala cam asta e, va multumesc daca ati avut rabdarea de a-mi citi povestea, nu am spus chiar totul e mult mai mult de atata, insa alambicam prea mult si asa nu stiu cate se inteleg ca am scris plangand aceste randuri dar sper sa se inteleaga…

 

Oricuum… degeaba nu sunt scrise aceste randuri deoarece, acum oarecum m-am descarcat si m-am linistit incerc sa nu ma mai gandesc cat de greu imi va fi acum fara el si ce voi face daca il voi pierde acum…

Comentarii

Comentarii

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.