ASA cum va spuneam povestea mea începuse întâmplător după ce am ajuns in străinătate asta blestemat eu si el ne incepusem viaţa împreuna o mica familie intr o lume poate prea mare pt a înţelege iubirea noastră aceasta poveste este si un răspuns la întrebarea 'ce sa întâmplat cu el pt deny" …… Ajunsesem la un momendat sa nu mai avem bani munca era foarte greu de găsit eu încă nu vb limba respectiva dar vroiam totuşi sa lucrez si unde se începe cel mai uşor in baruriinsa el cunostea prea bine viaţa barurilor si nu mă lăsat ASA ca am fost nevoiţi sa Facem ceva pt ama proteja de lumea asta vicleana ingerul meu sia sacrificat libertatea lui si a început sa fure împreuna cu alcineva pleca in fiecare sfârşit de săptămâna pe noapte eu ramaneam acasă si tintuiam geamul cu privirea ruganduma sa îl ajute Dumnezeu sa se întoarcă nu dormeam toată noaptea iar dimineaţa când îl vedeam izbugneam in plâns si el îmi spunea ca mai o data si gata si uite ASA trecută ceva luni bune eadevarat o duceam bine dar după fapta si rasplata . In scurt timp am fost vizati si casa noastră era sub supraveghere permanenta el pe zi munceadar eustateam acasă si observam totul îl avertizasem darspunea ca poate fi si din cauza frici siiata ca in 2 Decembrie 2009 la ora 6 dimineaţa a intrat jandarmi peste noi pe vremea aceea eram însărcinată de 2 luni . Lau incatusat si pe el si pe minesigur ne au dus la post după 10 ore deinterogare îmi puneau mereu acceeasi întrebare dar eu nu ştiam nimic insa probele îl acuzau si a fostnevoit sa recunoască deşi anuntasem ca sant însărcinată ei mau tratat ca pe un câine si din cauza stresului nu ştiam ce o sa se întâmple mai pe urma . La 22 seara mi au dat drumul dar el ramasese acolo . Eram singura nu ştiam nici unde îmi eracasa si fără bani in buzunar in fine… Pe el lau i chis după 2 zile eu îmi gasisem refugiu in casa unei cunostinte eram dezorientata plangeam zi si noapte plus de asta aparuse problemecu sarcina la sfârşitul luni mi am făcut un test si miracol încă eram însărcinată am început sa muncesc in baruri sa mi fac bani ca sa pot supravietui el nu stia nimic de
ine ii scriam dar scrisorile nu ajungeau era disperat stiind in ce situaţie mă lasase nu lam văzut decât după o luna ASA a fost sa fie sa am primul drept de vizita in 1 ianuarie2010 când lam văzut puterile mau lăsat e greu sa îţi laşi jumate din inima ta in spatele unor ziduri înalte sireci si sa auzi de trei ori pe săptămâna zgomotul grilelor de fier care se i chideau in urma lui sufeream mult dar încet încet am învăţat sa mi ascund in fata lui durerea ca sa nu sufere si mai mult eram insa fericiti ca vom deveni părinţi . Facusem demersurile pt recunoasterea copilului ii pusese numele " Laurenţiu" îmi aduc aminte cum ne am emotionat amândoi la prima ecografie cu toate ca era închis copilul ii dădea forţa de a merge mai departe si mie la fel asta pana in 18 mai eram pe atunci de 7 luni .
La controlul medical ce a urmat a fost lovitura cea mai dura eram pe cale de a pierde copilul lunile de stres suferinta plansul durerea grijile toate astea au dus la pierderea copilului el nu stia ce se întâmpla am fost internata de urgenţă deoarece si viAţa mea era in pericol . Norocul a dat ca in aceea zi un coleg de celula de a lui mă sunat la cerinta lui iam spus in catevacuvinte ce sa întâmplat apoi am inchis ce a urmat după numai eu si cel de sus o ştim . Eram distrusă moral mă gândeam la toate visele pe care ni le facusem pe scurt in data de 21 mai am dat naştere la copilul nostru naştere declarată fără viaţa . Nu mă intrebaticum am trecut nici eu nici el evităm sa vb prea mult de lucrul acesta cred ca e din cauz dureri si nici eu nu am sa mai continui aici . Cert este ca încet încet mi am revenit pt el si el pt mine asta a fost a doua lovitura a treia avenit in Ziua judecati 3 ani asta a fost verdictul îmi venea sa urlu dar mă tineam tare pt el ii zambeam din sala si îl incurajam cu privirea si el pe mine de aici au urmat zile dure zile in care când eu când el eram cu moralul la pământ dar parca o putere ne făcea defiecare data sa ne incurajam unul pe altul si iatane ajunsi in aceasta luna pregatindune pt a oficia starea civilă in interiorul Penitenciarului . Nici jandarmi nici distNta nici durerea suferinta nici pierdereacopilului nici cei 3 ani nu maufacut sa renunţa nici un moment la el si el la rândul lui a început sa mă cunoască ce fel de persoana sant in aceste momente când va scriu îl am la celălalt capăt de fir sivrem sa demonstram ca iubirea nu are limite nici graniţa si nici măcar cele mai înalte ziduri si grati nu o poate opri eu sant bine in prezent sant responsabila intr un institut iar el va ieşi la sfârşitul lui Martie cu ajutorul casatoriei deci dragi cititori si cititoare luaţi aminte " iubirea si suferinta sant doua cuvinte diferite dar foarte aproape de fapt nu pot exista una fără cealaltă " cum nu pot exista eu fără el va multumesc
wow impresionanta poveste…mi-au dat lacrimile deci ait trecut prin multe dar important e ca sunteti impreuna si va iubiti:Xsper sa fiti fericiti macar de acum incolo
Este dureros ce ai patit,dar totusi nu trebuia sa se apuce de furat.Mai bn ai fi lucrat la bar…nu inseamna k dak muncesti in bar trebuie sa te si prostituezi.Oricum ma bucur k sunteti impreuna.Va doresc multa fericire si sa nu mai repeteti greseala.
Răspuns pt naty de la iubire si suferinta ……
Naty draga eu in povestea mea nu mă plâng de ceea ce mi sa întâmplat sant cazuri mult mai grave ca ale mele dar îţi pot spune ca in viaţa câte o data nu poţi alege pt ca nu tie permis povestea aceasta e o continuare a vieti mele o mica parte din ceea ce am trăit pt ca am povestit in mare necazul acesta dar ascunde mult mai multă durere in spatele meu e o fetiţa de 6 ani care are nevoie de mama ei in spatele meu sant 26 de ani de durere provin dintr o familie destramata de mama mea care prin naivitatea ei a distrus nu unu ci mai multe suflete e greu sa respecti un juramant făcut la 15 ani in care ziceam ASA" eu nu am sa mă despart o data ce am pe cineva cu care vreau sa îmi petrec restul vieti nu vb doar pt mine ci pt toţi acei copi si mai pe urma adulti ai cărui părinţi lea sententizat viaţa pt ca in vremea când ai mei erau in plină criza a casniciei lor eu aveam 10 ani si am fost implicată direct . Sa va spun ceva ca copil tinem atât la mama cât si la tata pt noi sant ca nişte Dumnezei si nor
al ar fi sa le urmam exemplul dar când acest exemplu nu este demn de urmat când unul sau celălalt îţi repeta zi de zi acelaşi lucru ca mama ta a fost o stricata sau ca Tatal tau a fost dur echilibrul tau începe sa esueze si ca sate protejezi ce faci ? Eu am ales sa găsesc un om cu care sa mă înţeleg bine care sa mi deie iubirea si protecţia de care duceam lipsa . După divortul părinţilor am rămas cu tata căci astiam ca tinea la mine si fratele meu cu mama . Dar ştiam si ce mă aşteaptă pt ca in lipsa unei mame in casa era normal sa preiau treburile casei . Credeam ca o sa ne fie bine dar situaţia se îngreuna tatal meu a fost foarte atins de despartirea asta fiind un cadru militar de prestigiu si a căzut oarecum in patima alcolului . Aveam doar 10 ani pe atunci. Îl vedeam trist neconsolat si ca un copil care îmi iubeam Tatal la nebunie am început sa caut soluţii ii calcamhainele cum ştiam făceam mâncare curat in felul meu .îmi aducaminte prima mea obra a fost o ciorba de fasole pe care am fierto mana sau muiat boabele uitasemde mult ce sant alea papusi nu ieseam afara ca ceilalti copi nu eram frumos îmbrăcată ca si alte fete si nu pt ca nu aveam bani ci pt ca nu mi se dădea atenţie . Încet încet Tatal meu sa transformat intr un om negru mă bate din ce in ce mai rău si doar pt ca semanam cu mama . Profesori la şcoala stiai situaţia mea si le era mila insa eu nu mă plangeam de învăţat învăţăm foarte bine eram mereu premianta dar incepusem sa mă imbolnavesc des . Nu mancam eram mereu trista si obosita sau vânata de bătaie si colegi mei mă ocoleau . După doi ani tata a cunoscut o femeie Ana o mama adevarata si ea avea o fetiţa mica din acel moment am început sa o duc mai bine eram îmbrăcată aranjata si tata la fel dar nu a durat mult pt ca Tatal meu începuse sa fie gelos si vb urat cu aceasta femeie suflet de aur la 14 an după terminarea clasei a 8 a mam cerut si eu la bal ca toţi copii si ce am primit in schimb " tata mia spart capul cu un vas de sticla ca Cică sant curva de mă duc la bal am stat doua zile in coma la spital iR când mam trezit o simpla întrebare mia pus" cum te cheamă" la scurt timp am luat decizia de a pleca la mama nu mai induram batailesi frica si la plecarea mea după o ultima bătaie zdravana mia dat 15000 lei pe atunci nu era nimic bani aia si am plecat la mama in Ardeal credeam ca in sfârşit am sa fiu fericita dar nu a fost ASA acolo am dat peste gelozia fratelui meu peste ura mamei mele ca am rămas la tata si pesteobsedatul ei de bărbat care vroia " sa mio tragă' pe romaneste ….mam aparat cât am putut intrenoua mea situaţie si şcoala examenul de capacitate am reuşit sa intru a 3 pe lista l contabilitate si îmi facusem si prieten tatale fetiţei mele . Bărbatul mamei tot insista la mine si intr o zi iam zis prietenului meu ce se întâmpla acesta sa luat de el dar cum sa se pună un copil de 17 ani cu un munte de om de 120 kg si IATA ca intr o seara uitandune la un film eu si mAma mea ea mă întrebat dacă nu cumva bărbatul ei a încercat sa se lege deine la început am negat dar când mă pus sa m jur pe prietenul meu la care tineam mult am cedat si iam spus . In seara aceea soul ei lucra de noapte . Ea sa dus la el si la intrebat iar el sa jurat pe mama lui ca nu a încercat nimic la mine . Ea avenit acasă si mia zis " ai tacit pt ca tia plăcut" din acel moment am ştiut unde e locul meu in sufletul ei ASA ca mam apropiat si mai atare de prietenul meu si la 17 ani mam mutat cu el . După terminarea studiilor am plecat in spania sa mi fac o viaţa mai buna . Ţin sa mentionez ca mama mea era deja acolo si mă chemat la ea cred ca vroia sa îşi indrepte greşeală am aceptat si iatama in Frumoasa Barcelona . Eu am venit înaintea prietenului meu el era in armata pe Atunci mam apucat de munca si prin relati ia
plătit armata si la
adus si pe el . Soţul mamei mele a început dinnou sa mă streseze si intro seara pe când a intrat la mine in camera sa mă ia la vrajeala am scos cutitul si i lam ţinut in fata lui si iam spus cade indrazneste sa pună mana pe mine nu răspund de faptele mele si ASA am scăpat de el . Din acea zi mă lăsat in pace de ce pt ca dormeam cu cutitul sub perina . Ani au trecut si iatama la 21 de ani am rămas insarcinata primul meu copil . Eram ASA de emotionata insa mama mia zis sa avortez pt ca eram prea tânara . Pe partea cealaltă pritenul meu o luase pe calea alcoolului …… Va urma
Eu nu te condamn in nici un fel,sa nu intelegi gresit.Doar ti_am spus sa incercati sa nu mai repeteti greseala facuta.Imi pare rau ptr tn ptr k ai avut o asemenea viata.Este foarte dureros tot ce ai povestit.Dar sa sti k viata este o continua lupta si nu avem ce face trebuie sa luptam sa luptam si iara sa luptam……mai ales dak avem copii.Iti doresc numai bn
ms frumos pt ca ai povestit ce s-a intamplat mai departe:*…ma bucur tare mult ca sunteti inca impreuna,desi ati trecut prin atatea, si va doresc tot binele din lume pt ca il meritati….sper sa mai aud numai de bn atunci cand el va iesi…:)