Povestea mea începe intr-o primăvară.
În acea primăvară, el a apărut în calea mea așa cum apar primii ghiocei de sub gheața iernii.
Zăpadă se topea, și eu mă topeam după el. Și fiecare zi cu soare era pretext ca să bat străzile orașului în căutarea lui, uneori dându-mi seama că asta făceam, uneori nu.
Știți voi , lucrurile au progresat incet, timid, nesigur. Într-o noapte mi-a trimis 56 de mesaje sperând să mă trezească din somn. Și când s-a întâmplat, m-a ținut trează să îmi povesteasca despre cum una din iubirile lui imposibile îl enervase pe skype.
Și mi-am promis că nu o să mă îndrăgostesc, dar ah, era 4 dimineața si ziua aia aveam amândoi școală și totuși ne simțeam atât de bine vorbind… considerând că oboseala de dimineață își avea rostul.
Timpul trecea, relația noastră era tot mai vulcanică. Tot mai intensă , și de la un mic apropo săream amândoi în defensivă de parcă ne-am fi luptat pentru viețile noastre.
I-am spus că îl iubesc
Mi-a zis că și el ma iubește
Cum, în ce mod, în ce măsură, nu am știut și nu o să aflu vreodată. Dar pot bănui, acolo , între rațiune și conștiință că nu am fost niciodată mai mult decât o simplă prietenă.
Am scris poeme pentru el, poezii, povesti, am petrecut zile întregi punând pe hârtie fiecare sentiment pe care chipul lui, vocea lui, ochii lui îl nășteau în mine încercând sa gasesc cuvintele potrivite pentru a-i onora frumusețea, caracterul, inteligența. Am fost acolo, de fiecare dată în care m-a lăsat să asist la trăirile vieții lui. Si el le-a vazut pe toate, le-a vazut pe toate din toate colțurile țării, dar niciodată nu m-a văzut pe mine.
Când toamna a venit, a plecat si el, spre viitor, spre posibilitate.
Si tot ce mi-a rămas a fost sentimentul dulce amar ca nu am însemnat nimic precum și conștientizarea faptului că probabil nu o să ne mai înțelegem ca și până acum
Si parțial am avut dreptate
Deși am mai avut ocazia să merg acolo unde el e, să îl văd, am evitat pentru că sincer, mi-e teamă ca dacă rămân singură cu el , departe de casă , departe de zona de confort al orașului în care ne-am cunoscut o să izbucnesc. Si o să-i zic, și o să-mi permit să-l ating așa cum sper sa fac de mult. Și… dacă aș cadea în asta, aș muri înecată de dorința de a continua, de-a consuma tot… și apoi cum m-aș mai întoarce acasă?
În cele 6 luni de când el a plecat, prietenul lui cel mai bun care m-a iubit în tot acest timp mi-a fost premiu de consolare, de 4 luni a luat locul pe care mi-aș fi dorit să i-l dau lui.
Lucrurile mergeau bine intre noi, până când ieri, el s-a întors pentru câteva zile, ne-am văzut, ne-am îmbrățișat sub ochii iubitului meu care s-a supărat pe mine.
Si oricât aș încerca să neg, am citit în amarul din ochii lui ca știe, știe că deși îl iubesc… el, va fi mereu singurul pentru mine.
Orice ființă are o iubire eterna și imposibilă nu? Un număr căruia i-ar răspunde si peste 10 ani la 3 dimineața.
Aceasta e iubirea mea imposibilă. E dorința mea ascunsă, e nevoia mea, ce mi arde psyche-ul.
Și azi, si mâine, si poimâine, un colțișor din mintea mea se va concentra asupra lui. Asupra acelor buze mari si moi, acelor ochi de culoarea caramelului, acelei adunături de par creț în care ți-ai plimba mâna.
Sperând că intr-o zi, același băiat care s-a apucat de fumat pentru a fi acceptat acolo unde e, va apuca să mă accepte si pe mine.
Nu sunt frumoasa, nu am forme frumoase, nu am un caracter frumos, nu am un comportament frumos.
Dar am unicitatea, am nebunia mea, am atitudinea, am tupeul , am tăria emoțională, am…
” Au fost fete drăguțe pe acolo și eu tot n-am combinat nimic ”
” Ai fi putut, dacă ai fi vrut ”
” Aș fi putut să mă dau la tine, dar era / acolo, si voiam să îl las să se bucure de tine ”
” Ai fi putut… ”
Daca vei citi asta vreodată, știu că nu o sa ai nevoie de nume, de explicații, de alte detalii. Știu că îți vei da seama cum ți-ai dat seama că te-am plăcut si n-ai zis nimic deși am fi putut avea o vară drăguță
împreună. Era tot ce voiam de la tine.
Ma bucur enorm sa citesc aceste rânduri scrise cu deosebita sensibilitate dar mai ales cu un mod de exprimare artistic…Pot sa spun ca o asemenea poveste am simțit si eu, mai presus de orice iubire trupească este dragostea mentala….asta chiar nu o uiți….Chiar mi-as fi dorit un alt final pt povestea ta, am iubit si eu in acest mod si stiu cum e sa te întrebi cu anii, ” dar oare m-a iubit la fel? ” ” oare își amintește aceste nimicuri atât de importante pe care eu nu le pot uita?” si mai ales ” oare cum ar fi fost daca rămâneam împreună si nu se sfârșea asa?” Vezi tu, unele iubiri rămân desi profunde totuși fara răspuns sau final…Faptul ca această dragoste nu s-a consumat, nu s-a spus tot ce era de spus va lăsa un semn de întrebare mare si lung in timp, vei continua sa tii proaspete amintiri , vei căuta acel ceva in alte iubiri si vei avea mereu in gând ” oare cum ar fi fost?”Iti spune asta cineva care de 7 ani se întreabă in ciuda vieții care merge înainte!
Intr-adevar Ana, pe jumătate iti dau dreptate, pe jumătate nu! Chiar daca o iubire a avut final nu a fost ” fara final ” asta nu înseamnă ca nu a fost profunda!Poate nu a fost sa fie…nu e vorba aici de răutate sau lipsa de respect, oamenii rai n au sentimente sa stii, au doar interese! Cu un singur lucru sunt de acord din tot ce spui , trecutul e trecut, prezentul e prezent, doar ca nu se poate sa nu îți amintești câteodată de ceva ce a fost frumos, e păcat sa ti ștergi din minte lucruri sincere si frumoase, le tii acolo intr un colț odată cu timpul, asta e legea firii in general tot omul are amintiri din tot parcursul vieții, nu poti schimba asta! Orice om regreta anumite lucruri…asta i viata, in privința mea si a relației de care aminteam n am fost noi protagoniștii de vina, au fost altii…in fine viata a mers înainte si pt.mine si pt ea, am fost atunci un cuplu de succes in meseria noastră si in viata doar ca n a durat mult…era mare invidia si prea multi au fost care s au băgat….dupa care orgoliul… asta a pus punct…astăzi „legendele de acum 7 ani ” se întâlnesc, vorbesc,nu mai canta împreună pt ca asa s a vrut in schimb pot spune un lucru, sunt fericit ca in sfârșit s a căsătorit, si are astăzi o familie!Intr adevăr iti dau dreptate cu” asumatul” greșelile ni le știm toti sau le realizam mai devreme sau mai târziu, doar ca unele lucruri nu se intorc, aceste greșeli te ajuta ca sa construiești prezentul sau viitorul altfel…
Ana sa stii ca in duritatea ta esti simpatica referinduma aici la felul de a expune lucrurile , o vina este clar a cuiva sau a amândurora asta i logic! Momentan nu s cu nimeni ca sa fac acest gest urat de a pretinde ca iubesc si a minți….Pun pariu ca esti o zodie tare gen capricorn taur berbec dupa maniera in care iei lucrurile….dar ma bucur de modul civilizat al răspunsurilor tale, de aceea continui această discuție.Ei bine sincer sa fiu chiar ma bucur pt ea, s a luptat ani de zile cu greutăți si a suferit foarte mult, a avut o copilărie si o adolescenta trista , macar acum sa aibe o familie…săptămână trecuta a avut nunta dupa doi ani de când se chinuie s o facă.Credema ca nu mi as fi amintit vreodată de ea daca nu as fi fost dezamăgit de multe ori de persoanele din viata mea, am luat o de la 0 cu încredere dar m am lovit de minciuna , trădare, nepăsare….ei bine când sesizam aceste lucruri automat fara sa vreau imi aminteam de acea persoana sincera care ma cunoștea atât de bine si dupa un simplu” alo telefonic” știa ce stare am si o interesa sa ma ridice când eram supărat sa facă lucrurile si sa le spună exact pe limba mea, sa ma înțeleg din priviri si sa ma completez cu ea in totul … Dar asta a fost odată…. Ce a urmat dupa a fost numai eșec, probabil ca sunt prea sincer si prea deschis pt lumea asta … Si atunci devin o tinta ușoară pt o anume categorie a sexului frumos….” Asta i cântăreț, grămadă pe el ca are bani” Am iubit sincer de fiecare data dar nu am primit sinceritate decat de la o singură persoană…. Eu sunt genul care dau si fac tot sa fie bine dar daca ai mințit si mi am pierdut încrederea s a pierdut tot….In multe seri de discuție cu prietena mea Ileana Constantinescu tragem concluzia ca zodia noastră ” gemeni” e buna pt altii si proastă pt noi :)) Cam stam rau cu norocul si suntem pătimași, deasta spun ca orice om care iubește cu adevărat sau a iubit trebuie înțeles si susținut nu trebuie sa dam cu pietre in ceea ce el poarta in suflet! Iar cu construitul pe greșeli iti dau un exemplu: eu am fost un tip foarte orgolios, ei bine lecția vieții mele asta a fost, orgoliul nu i bun decat in cantități mici pe perioade scurte si a se ,evita folosirea lui in dragoste, distruge tot!Daca mai ai de adăugat ceva aștept sa citesc cu mare placere, dezbaterea asta imi place chiar daca nu esti de acord sau nu ne nimerim in lungimea de unda imi face placere sa ti citesc opinia!
Am sa încerc sa ti răspund pe rand,ei bine încercare de împăcare am facut dar era prea târziu, se combinase cu specimenul cu care a facut nunta acum o săptămână…A fost prea mare încrederea si dupa prea mare orgoliul din ambele parti, a trebuit sa treacă 3 ani ca sa ne dam buna ziua pe strada…vezi tu unde este prea mare asemănarea este si in calități si in defecte, doar împărțeam aceeași zodie si aceeași meserie , a fost ceva unic ca si înțelegere dar când s a bătut cap in cap orgoliul a fost si mai si…Trebuia unul sa fi cedat si regret ca n am fost eu acela dar poate ca asa a fost sa fie…au trecut altii peste lucruri grave iar noi n am putut trece peste orgoliu…Am trăit totul prea intens atunci, dar pot sa spun ca a fost frumos, avea o gândire spunea un lucru însemna 3 deodata trebuia sa mi dau seama la timp ce vrea sa zică si sa i dau si replica înapoi :))Eram mereu cu creierul in priza si discuția nu se termina niciodata. Ei bine apropo de răspunsurile nocturne defapt nu pot dormi si seara sau noaptea discut mult mai liniștit nefiind prins in agitația de zi cu zi
Dupa dea lungul anilor am avut cateva încercări dar cu persoane nepotrivite, false, degeaba am luptat eu pana in pânzele albe, degeaba mi am calcat pe orgoliu si am facut tot ce se putea si cum se putea mai bine , nu a fost reciprocitate si automat totul s a dus…dar nu regret pt ca am facut si am lăsat cat n ar fi lăsat nimeni si cand am ajuns la concluzia ca am facut tot s a pus punct de fiecare data fara regrete!
Tinta ușoară sunt atunci când las garda jos, de obicei dupa o relație stau mult singur, analizez atent si imi impun pretențiile, ei bine la un moment dat ma satur de singurătate si las garda jos iar atunci Dumnezeu cu mila:)) Prefer sa ma mai descarc pe aici unde sunt ferit de pericole de-astea pe 2 picioare care abia așteaptă sa vadă o urma de sensibilitate si sa o atace :)) Nu caut compasiune sau altceva, pur si simplu imi place discuția, imi place sa citesc lucruri frumoase despre viata iubire sa schimb impresii păreri pt ca tot timpul iti scăpa ceva ce poate altul vede. Iar cu faptul ca ai suferit probabil ca indiferent ce ti ar fi spus oricine ai fi facut tot ca tine pt ca asa simțeai atunci pana la urma iubirea e ceva la granita dintre sentiment si rațional si de multe ori balanta nu se inclina in echilibru…in fine orice ar fi sa nu iti para rau, a fost experienta ta, ti o asumi ca atare si pana la urma toti avem dreptul la viata, la șansă, cine știe ce se pregătește pt fiecare, Dumnezeu ne încearcă si ne invata prin lecțiile lui in asa fel încât pana la urma să fie si un bine dupa rau si un dulce dupa amar…Oricum ar fi speranță moare ultima iar când nu mai speri de fapt pierzi lupta din propria ti voința!
Nu ma sperii Doamne ferește! De ce m ar speria o discuție logica si eleganta?!Iar cu prietenia sunt de acord , ar fi niste discuții interesante, majoritatea prietenilor sau prietenelor mele sunt mai in vârstă decat mine, sunt mare telefonist deci nu i rau :)) In schimb din punctul meu de vedere treaba cu orgoliul e o greșeală! Ei bine lăsând de la mine chiar daca am fost calcat in picioare n am avut regrete sau mustrări de conștiința pt ca am facut tot ce s a putut! In schimb când am pus orgoliul înainte am regretat, iată ca sunt 7 ani de când ma gândesc câteodată ca se putea remedia usor si puteam avea o familie frumoasa dar orgoliul a distrus si a lăsat mustrări de conștiința si lucruri nespuse sau înțelese greșit de la unul catre altul…Niciodată nu am avut ocazia de a spune adevărul, niciodată desi ne am întâlnit in ultimii ani si am vorbit nu am discutat despre ce a fost…totul s a rupt in tacere fara cearta…. De ani de zile as avea multe sa i spun la o discuție fata in fata deschisa dar probabil ca nu se va întâmpla, ar fi un adevăr dureros pus pe tava când ora mesei a trecut demult…Mi am jurat ca n am sa mai vorbesc despre acest trecut frumos dar dureros deoarece este o femeie măritată… Probabil ca esti ultima persoana cu care discut asta, e un foc undeva, asta pt ca eu consider ca am greșit…. Asta doare de 7 ani…In rest am iubit dar pt ca ele au greșit iar eu am facut tot posibilul n am regrete sau amintiri dureroase, chiar daca am suferit a trecut, n as putea vorbi laudativ despre persoane nesincere si cu caracter josnic asa ca de aceea nu imi amintesc de ele…Poate ca daca ea s a căsătorit mi se vor dezlega si mie lucrurile, eu aștept sa vad minunea :)) In ceea ce privește nunta mea eu nu voi canta, cant destul la altele, o data vreau si eu sa mi se cante!
Daca vei dori sa discutam spre liniștea nopților fara de somn cu plăcere iti las nr meu de telefon 0761016874, fi fara grija in privința apelurilor , nu voi deranja insista sau alte tâmpenii josnice in fond sunt un elegant prin natura mea!
Si daca ma suna vorbesc, doar deasta am telefon si am nr asta de 9 ani, stiu ce sa răspund in orice situație :)) Si nu cant manele, daca stiu 2 sau 3 , eu sunt solist de muzica populara iar nr meu e accesibil, discut cu oamenii nu s fasonat sau alte chestii de genul acesta! Iar cu sunatul daca ai placerea de a discuta ma poti suna oricând, repet deasta am telefon ca doar nu lucrez la serviciile secrete :))
Haa haaaa :)) M ai facut sa rad :)) Vârstă rămâne mister in sensul ca sunt curios dupa discuția purtată aici ce vârstă imi dai! 😀 Dupa aceea voi spune vârstă reala, dar in privința profesiei asta sunt, cântăreț :))
Desi tranșanta vad ca si un umor fantastic :)) Iar cu cererea in căsătorie ce sa zic de doua ori am programat si eu sa ma însor si pana in data când trebuia sa ma ” nenorocesc” s a ales praful de tot :)) Deci nu mai programez căsătorii ca imediat ce imi fac planuri se si alege praful :))
Din cate știu mâine seara sunt liber, nu exclud sa apăra ceva dar in principiu sunt liber mâine si poimâine! De ce e atât de important asta?
De obicei sunt anunțat, acum stiu ca s liber dar am o scrântita de cântăreață care ii veni un botez mâine si nu stiu sigur cum i se trezește ideea sa ma duc cu ea sau nu! Acuma zise ca nu se mai duce nici ea ca e răcită dar cine știe pana mâine ce i se arata :))
Daca vrei ma poti suna asta seara si tăinuim, uite suna ma si cu nr secret ca răspund!
Nu stiu cum de suna ocupat la mine, am apel in așteptare , stiu ca reteaua mai face figuri pt ca m am portativ ca fraierul la Digi si e o rețea proastă, mai imi zise cineva ca ma suna si zicea ca am tel închis :)) Mai încearcă pt ca nu stiu ce se întâmpla !
Nu stiu ce sa cred cu tel asta, ori pt ca am datele pornite ,habar n am dar rețeaua asta Digi e jalnică! Iar referitor la pers respectiva care a procedat asa e fix problema lui cum acorda importanță oamenilor
Ehee yahoo mess, ce vremuri l am prins si eu ,astăzi este facebook ul si whats up la moda, permite apel mesaj vocal transfer fișiere! Depinde ce anume ai ce cont….
Nu stiu ce are ca nu imi mai postează comentariile
Ma chinui de 3 ore sa scriu ca discutia rămâne deschisa si ca vorbim mâine dar abia acum își reveni
Florin, este de la internetul tău. Comentariu sa postat imediat…. 🙂
Ei bine intr adevăr ca am lungit o aici, nu mi s a mai întâmplat dar ma bucur de discuție si imi instalez si eu skype ca sa nu mai fim asa deliciul cititorilor devpe aici ,:))
Uite florin _ cantaretzu e ym