Azi mi-am arvunit o oră
Cu tine, prieten drag, să stau de vorbă,
Șă te intreb ce faci, dacă îți este bine
Și ce vei face, ca bine, să fii și mâine.
Dimineața cafeaua aburindă nu-mi lipsește
Și am timp și pentru o poveste
Pe care încep ca un fir a o depăna,
Dar să fie bineînțeles și cu voia ta.
Bine a fost și încă mai este,
Când sufletul așa își dorește,
Las în urmă ce nu mi-a plăcut
Și fiecare zi este un nou început.
O aspirație către înalt mă călăuzește,
Precum cea a vulturului din poveste
Si de acolo de sus, aproape de stele
Să privesc și să aflu scopul vieții mele.
Nu alerg după bani și putere,
Dau sufletului meu doar ce-mi cere,
Liniștea din zorii dimineții
Și fericirea ce-am trăit în timpul vieții.
Graba, munca și truda acum sunt de prisos
Și nu odată m-au tras doar în jos,
Măcar acum să știu că timpul ce-a mai rămas,
Să-l drămuiesc cum se cuvine,
Ca în fiecare zi să-mi fie mai bine.
Providenţei îi mulţumesc,
Că şi pe mine în graţia ei m-a ales,
Să mă bucur de darul ei,
Care-i mai presus de toate
Viaţă lungă-n pace şi sănătate.
Şi ţie, drag prieten, îţi doresc
Ca-n libertate divină să trăieşti
Şi să te bucuri de o viaţă plină de poveşti.