Prietene, nu uita al tău rost a-l căuta,
Trăiește, muncește, iubește și visează
Și teama de necunoscut numai așa încetează,
În a ta călătorie, curajul să te însoțească,
Și astfel vei dobândi implinirea sufletească.
Prietene, nu uita că -n al tău drum,
Vei întâlni vânt, furtuni și ploi
Dar toate astea puteri sporite -ți vor da
Și-ți vei găsi glasul și-n ploaie a cânta,
Nebunia de unul singur de a dansa,
Și speranța că nu tot timpul va fi doar așa.
Prietene, nu uita, caută și caută mereu,
Să fii cât mai aproape de rostul tău,
Nu -ți da voie ca frunza toamnei să te ofileşti,
Sufletul trăind în armonie să ți-l întinerești,
Alungă tristețea ploii din mintea ta,
Să nu te cuprindă prea mult liniștea.
Prietene, nu uita, alege pe cât poți, doar bun să fii,
Dă întâietate şi curs simțirii inimii,
Să guști mereu savoarea iubirii,
Ascult-o și fredonează o dată cu ea,
Și stropi de fericire în trup vor picura.
Prietene, nu uita, lăsă-ți gândurile să zboare,
Înalţă-te cât mai sus odată cu ele,
Vei descoperi misiunea ta, adevărul din stele,
Şi năzuinţa ta de-o viaţă, dulcea libertate.
Fii încrezător în ziua ce va veni,
Ş toate gândurile rele se vor risipi.
