O amintire din viata mea !

Salut la toata lumea ! Sincer, nu stiu exact cum sa incep aceasta povestire, dar voi incerca in stilul meu. Sa incepi sa scrii despre o amintire din viata ta, nu este usor uneori, chiar nu prea stii cu ce sa incepi. Oricum ar fi, vreau ca sa raman anonim si nimic mai mult. Am simtit deodata nevoia sa scriu si eu povestea pe care o am. NU este cine stie ce poveste, si deobicei citesc mult pe site, si deodata a aparut dorinta sa zic asa, de a scrie.

Totul a inceput acuma 6 ani, inca de cand eram clasa a 9a . Proaspat boboc de liceu, stiti cum este , incepi sa cunosti colegi cei noi, etc etc. Dar aici la mine a fost cu totul altceva. Prin intermediul a 2 baieti eu am ajuns in preajma unor fete care sincer le mai vazusem dar sa ma bag in seama cu ele, nici gand.
Revenind la poveste, intr-o seara unul dintre acesti 2 baieti ( cu care am devenit prieten bun ) ma invitat sa vin la el in zona sa mai stam de vorba, una alta o gluma , etc. M-am dus, m-am intalnit cu el , am inceput sa radem, una alta, si usor usor ma dus in cercul acestor 3 fete. Sincer toata erau frumoase, dar numai o fata mia atras atentia foarte mult. Ea in schimb nu prea vroia sa vorbeasca cu mine, ci din potriva se ferea sa stea cu mine.

Am inteles asta de la inceput numai din comportament, asa ca usor usor m-am indepartat de ele gasind fel si fel de pretexte ca am alta treaba si plecam mereu de langa ele, pana intr-o alta seara. Am venit in zona baiatului respectiv, vazusem ca sta cu fata aceea , nu l-am deranjat am continuat drumul sa merg la celalalt baiat ( ambi stateau in aceeas zona ) . Dupa cateva raiduri cu acest baiat , m-am intors la cel dintai si nu mai era fata respectiva. Ne-am pus pe vorba una alta cu baiatul acela si ma rugat sa ii arat ce am invatat eu de la freerunning ( cei care nu stiu, poate sa caute pe internet si sa vada despre ce este vorba ). Eu i-am zis bine, si am aratat ce stiam , cum se facea etc. Dar cand sa ajung la o ” schema” sa zicem, baiatul acela a dat mesaj fetei sa iasa afara la poarta repede, si in acel moment eu faceam respectiva schema. Nu era spectaculoasa si nici asta nu conteaza, cert este ca dupa ce am terminat saltul m-am intors catre tovaras si apoi fara sa vrea intorc capul spre stanga si am vazut-o pe ea. Am avut un fior foarte nasol, parca ceva nu era in regula.

M-am oprit din a mai arat prietenului ce stiam si am spus ca plec acasa. In seara aceea mereu ma gandeam la fata aceea, sa ma bag in seama cu ea, sa vad daca are prieten, daca i-ar place de mine etc. Ganduri de adolescent,care ma gandesc cu drag la acele momente. As da timpul inapoi cu cel mai mare drag sa fiu iarasi ca atunci.

Infine In zilele ce a urmat am aflat de la acest baiat ca fata respectiva ar vrea sa mai vin pe acolo , poate intru in grupul lor de prieteni etc. Am venit , de ce nu? Doar imi place sa am prieteni, oricum ar fi ei. Am facut cunostinta cu aceste 3 fete, si mai ales cu fata cea de care imi placea , numai zic, ma simteam foarte frumos langa ea, prin preajma ei, oricum ar fi , era frumos , era un sentiment placut. Revenind, acest baiat le-a povestit fetelor despre mine, ce fac eu etc. Mie unu nu mi-a placut, de ce sa stie lumea ce fac eu? Ceea ce faceam , trebuia sa nu prea stie nimeni. Ma feream de parinti, dar prieteni pe care abia i-am cunoscut. M-am lasat pana la urma dus de val si am aratat fetelor ceea ce stiam. Erau foarte incantate, iar fata de care imi placea cauta deja sa vorbeasca cu mine, sa afle mai multe despre mine. Nu era cine stie ce fata, dar avea ceva la inceput de care m-am indragostit sa zic asa, parea blanda, buna, frumoasa, ochi caprui, parul lung si negru, slabuta. Exact pe gustul meu. Buzele ca doua petale de trandafir, o figura ingereasca, era o dulceatza asa cum imi place sa o alint mereu. Infine, si treptat am vorbit. Peste 2 zile maxim dupa aceasta am fost chemat la o petrecere la o fata acasa,unde era si aceste 3 fete . Eu am dansat cu toata fetele , dar in special cu fata aceea cel mai mult imi placea sa dansez. Mereu statea pe langa mine, de parca chiar ma avea. Unde mergeam , era si ea, langa mine. Ca stateam jos pe canapea , si ea era langa mine, ca ieseam pana afara la o gura de aer, era si ea. Imi place ! Imi placea la nebunie .
Dupa toate acestea am obtinut id de messenger , asa cum era atunci discutiile , si usor am vorbit pana am intrebat-o daca vrea sa fim impreuna. Eram foarte bucuros cand a acceptat, dar nici ei nu ia venit sa creada. Ea se asteptat, din ce mi-a povestit, sa nu ii zic asa ceva niciodata. Credea ca am ceva cu felul cum arata. In nici un caz, imi placea la nebunie.
Si dupa toate acestea, prima noastra intalnire. O astept cand vine de la liceu seara . Cum coboara din maxi taxi, ma simteam emotionat. Inima imi batea cu putere. Era o splendoare de fata, mai sa o mananci. Involuntar i-am spus atunci: ” Ce faci frumoaso? ” Ma rusinasem ca am scapat vorba asta , de parca as fi fost vrun golan. Dar nu s-a suparat , mi-a zambit si am pornit usor spre casa. In drum spre casa , vad ca tot ezita sa vorbeasca, am luat-o de gat si m-am aplecat usor spre ea sa o intreb ceva, dar ea in momentul acela ma sarutat. Uau ! Atat de frumos a fost. Sa ii saruti buzele fetei de care iti place la nebunie. Chiar si in momentul acesta aveam o emotie foarte mare. Traiesc amintirea asta la maxim.

 
Dupa toata acestea, urmeaza partile in care vorbeam radeam si asa mai departe pana in clasa a 12a. Pana aici am mers si cu certuri si cu inpacari etc etc. Eu ma gandeam ca eu fiind barbat trebuie sa am o cu totul alt comportament fata de ea. Am avut si momente in care cadeam apoi ma ridicam, ea era prea rea uneori prea buna. Asta este, cum este fiecaruia in perioada de liceu, ca aici toti copii isi formeaza personalitatea. Cert este ca ma gandeam eu am fost prea bun, o iertam, iertam orice imi gresea, ba luam vina asupra mea. O iubeam asa de mult incat nu vroiam sa o vad cum plange, cum se supara din ceva. Uneori cand intrecea prea mult limita, ma suparam si eu, ma desparteam de ea. Dar cand aflam de la sora ei, ca plange, ca nu mai doarme noaptea din cauza ca m-am despartit de ea, mereu ma duceam la ea , o luam in brate si o alintam in toate modurile.Ea nu intelegeam , dar mereu ii ziceam ca orice ar fi, greu, ca esti rea, ca etc etc, sau ne despartim dintr-un motiv , fie banal, fie serios, nu vreau sa te vad plangand. Aici multi mi-au zis ca am gresit, si-a luat lumea in cap. Poate ca da, poate ca nu, eu nu vreau sa ii judec viata, caci fiecare isi alege propriul drum in viata, si ce face, bun sau rau, e treaba lui.

 
Ca sa inchei povestea, in clasa a12a , chiar in apropiere de bac, am primit o veste teribila din partea surorii sale. Nu vreau sa dau detalii aici cum a stat treaba, doar ca ma tradat, si cand am incercat sa vorbesc cu ea : ” Ce treaba mai ai cu mine? Am prieten de 2 luni. Lasama inpace , uitama ” .. Nu sunt aceleas cuvinte, acelea au fost mai dureroase, dar nu vreau sa le pun pe cele exacte. Sunt bune si aceste cuvinte ca sa intelegeti.

 
A fost un moment teribil. Eu pana la varsta pe care o am, am fost invatat sa ma descurc singurel. Mai greseam, ma indreptam, pacatuiam si tot asa, dar am incercat de fiecare data, viata sa nu mi-o distrug, ca timpul de acum mai tarziu nu o sa il mai am. Am muncit de mic, am invatat sa fiu econom, si ceea ce s-a intamplat, ma darmase in ultimul hal. Eram pierdut, nu mai intelegeam nimic. Singurul cu care mai vorbeam era chiar sora ei care mereu imi spunea ca ii pare rau. Eu nu ziceam nimic, taceam, de cate ori ma vedea ,se comporta de parca nu exist. Dureros ! Alte cuvinte sa descriu chiar nu sunt.
Din acel moment, am luat o decizie, sa o las inpace. Nu am mai cautat-o sa stau de vorba. Nimic ! Sunt constient ca am gresit si eu, dar eram in stare sa fac orice ca sa nu ne despartim. Daca ma iubeam mergeam inainte, ca pana la urma o relatie nu poate fi numai din dragoste, ci trebuie si iubire care sa dainuie, si daca asta nu este, relatia este degeaba.
Mi-am vazut de viata mea. Primele 3-4 luni au fost grele, cand aveam nevoie de o incurajare, doar sa o vad, imi era de ajuns. Aveam examenul de bac, greu , dar chinuindu-ma am reusit sa i-au o nota buna. Nu am vrut ca nimeni sa vina la mine si sa imi planga de mila. Eu nu sunt asa, tac din gura si merg mai departe cu capul sus, ca asa am fost invatat. Uni imi spun ca sunt puternic de fire, alti imi poarte respect pentru ceea ce sunt. Prieteni spun ca sunt baiat de baiat, ca nu tradez. Dar eu nu cred ca este asa. Fiecare om este si el cum este.
Cam asta a fost povestea mea. O poveste care imi aduc aminte cu drag dar in acelas timp ma intristeaza foarte mult. De 2 ani s-a dus si in acest timp tot ma mai gandesc la ea. Acum muncesc sa ma intretin la facultate, ca parinti nu ma pot intretine, am tras tare in primul an si am intrat acolo unde am vrut, dar prima data cu taxa, si apoi din anul 2 sunt la fara taxa, ca am avut medie mare.
Eu am privit ceea ce mi s-a intamplat ca pe o lectie de viata.

Sa nu renunt niciodata, indiferent de situatie la viata ta, sa mergi cu capul sus chiar daca ai greutati, ca acestea te calesc, si in momentul de fata pot spune ca am prieteni, care desi ei nu ma vad vorbaret, caci chiar nu sunt, doar ca imi place sa scriu mai mult asa de fel, tot imi poarta respect si aceea prietenie.
Poate povestea vi se pare mult detasata de la realitate, in ideea ca prea stufoasa, dar este adevarat. Mereu m-am gandit ca poate ceilalti au avut dreptate, am fost prea bun cu ea. Asta nu stiu. Sa nu credeti ca sunt vrun , plangaret sau miorlaie mereu. Nu chiar lupt pentru viata mea, si nu ma las daca imi apare vreo greutate, poate in primele minute sau o zi doua, am unele decaderi, dar apoi ma gandesc la acest motto” Nu primesti nimic bun, daca nu lupti cu adevarat . ”

Inca odata sper ca va placut, nu as vrea sa veniti cu comentarii care mai decare , caci nu ma intereseaza. Asa cum am zis, fiecare isi alege propria viata si ce face, bun sau rau , ia in propriile maini.
Sper ca nu v-am plictisit. Va doresc la toata lumea, spor si mult noroc in viata.

Comentarii

Comentarii