Povestea mea a nceput in primavara lui 2010….eu aveam acelasi loc de muca ca si acum si intro seara nu aveam ce face ,m-am uitat in agenda telefonului si am gasit numarul de telefon care avea sa-mi schimbe viata,ereea o fata cu 3 ani mai mare ca mine,o voce calda m-a facut sa ma urc in masina si sa plec la ea in orasul ei….ea a crezut ca glumesc si no sa vin dar de cand am intalnito totul sa scimbat.Ereeam timid ,am vrut sa par tupeist dar cu ea na mers.A doua intalnire ea ereea racita dar am sarutato zicandui ca vreau sa iau raceala si sa aibe grija de mine toata viata…..Pe 22-10-2011 ne-am casatorit din dragoste,totul a fost rapid…cand va scriu aceeasta poveste plang si plang din dragoste.Imediat dupa nunta a ramas insarcinata ,a nascut un baietel,eu visam in fiecare zii,Ereeam un barbat fericit aveam un print de baiat si o sotie minunata.In fiecare zii ma gandeam departe la viitor…….
Au trecut 2 anii de la nunta, baiatul e un scump are 1 anisor si 3 luni dar totul sa naruit acum o luna cand am aflat ca sotia mea e grav bolnava*(are cancer),de atunci a inceput chinul,i-mi venea sa renunt dar dragostea ma dus mai departe.Ea nu stia nimic,in spital ma intrebat ce are si sa-i spun adevarul ,nu o mintisem deloc dar atunci a trebuit so mint pentru binele ei desi mi sa rupt sufletul….. am luptat o vedeam cum se stinge am fost peste ,tot toti doctorii nu imi dadeau nicio sansa,,ai uram,,,Un doctor din Bucuresti a operato si ia scos tumoarea dar si acum se lupta cu viata……..Dar lucrul cel mai grav de la Bucuresti au inceput certurile cu parintii ei ,am aflat ca vruiau sa ma desparta de ea…….mi se rupea sufletul ea incepuse sa se distanteze de mine.Usor usor a inceput sa fie rece cu mine pana cand a plecat de la mine la parintii ei,de atunci comunicarea dintre noi nu a mai existat.Vorbeam cu ea doar la telefon si atunci doua minute, atunci ne certam pentru ca suntem 2 pietre tari.Poate o sa ziceti de ce nu am trecut eu peste, dar am incercat.parinti ei ma urasc si probabil si ea,dar mai greu i-mi este cand vad copilul ca striga zilnic mama.Nu inteleg acum de ce m-a parasit asa usor .As fi vrut sa lupt cu ea ,sa-i iau eu boala,sa fie langa mine si copil dar ea nu a mai vrut sa vada nici copilul si nici pe mine.o sa ma intreb toata viata de ce a facut asta?pentru ca stiu ca si ea ma iubit din tot sufletul,ereeam o familie fericita,as vrea sa dau timpul inapoi si sa pun pauza……..plang si acum si o sa plang toata viata chiar daca se spune ca barbati nu plang.Plang pentru ca stiu ca sufera si ai este greu stiu si ca ar vrea sa fie langa mine si copil… dar dragostea de parinti e mai mare si o inteleg .
Dar as vrea sa o stiu fericita si in primul rand sanatoasa chiar daca ar fii sa renunte la actul care l-am semnat in fata lui dumnezeu si sa se casatoreasca cu alt baiat poate pe placul socrilor mei…dar sa stiu ca traieste si ca este fericita.Am iubito si o sa o iubesc pana o sa mor……ptr ca a fost singura mea dragoste si ultima..Acum ma simt singur si fara acel viitor,totul sa naruit dar sper ca dragostea sa invinga aceea boala si ea sa se reintoarca la mine.Singurul lucru care ma tine acum in viata e baietelul nostru si speranta ca totul a fost un vis si ca ea se va intoarce la mine…..pentru ca o iubesc
Un barbat adevarat ! Jos palaria, si tot respectul pentru tine, pentru tot ceea ce ai facut. Nu inteleg nici eu, de ce intotdeauna , problemele de acest gen se intampla acelor oameni, care totusi s-au luptat sa faca ceva, au tinut la persoane foarte dragi, dar acele persoana te distrug deodata. Si cele mai mult, in cazul barbatilor. Am auzit multe povesti de acest gen. In capul unor fete nu stiu ce poate fi, dar totusi, este vorba de un copil la mijloc.
Nu vreau sa fac discriminare, si nici sa judec. Unele fete sunt asa, altele sunt altfe. Important este ca tu sa te tii tare si sa mergi mai departe. Copilul acela il ai pentru ati alina sufletul, a te intari si de a merge mai departe. Stiu este dureros sa iti vezi copilul cum striga dupa mama lui, foarte dureros. El nu are nicio vina. Este nevinovat. Incearca pe cat de mult posibil sa mergi mai departe si fi alaturi de copil. El are cea mai mare nevoie de tine, iar cu sotia ta, credema incearca sa o lasi inpace sa isi duca viata mai departe, odata ce nu a vrut sa mai auda de tine si de copil. Credema este mai bine asa. Intotdeauna ia in calcul ceea ce este cu prioritate. Si acuma este copilul tau.
Ai grija de baietel sa se faca mare, sa creasca sanatos, cu o educatie aleasa. Daca nu i s-a dat sa fie alaturi de mama lui, macar sa fie alaturi de tatal lui. Asa ca mergi mai departe, lasa trecutul cu sotia ta, daca se intoarce e alegerea ta ce vrei sa faci, daca nu, tot trebuie sa mergi mai departe.
Eu in locul tau, chiar daca o iubeam pe sotie, dar o lasam inpace si pastram amintirea ei in sufletul meu, si ma concentram asupra copilului caci el acuma este fara de aparare , iar sotia ta este mare, desi a avut acea boala grea, ea poate sa isi duca viata, dar copilul, inca mic si neajutorat, poate ajunge rau.
Hai succes, tarie de caracter si mergi mai departe. Viata niciodata nu a fost roz pentru cei care au avut un gram de bunatate !