Ciao… ma numesk juliana si am 20 de ani sunt in italia de aproape 3 ani… in prima zi in care am ajuns in italia am cunoscut un baiat mult mai mare decat mine care m-am indragostit de el una doua.. se comporta cu mine foarte frumos ma simteam iubita si respectata dar el in trecut o stat cu cineva si are un copil de 11 ani… la inceput nu aveam nimika contra fiului sau, su stateam in casa la soramia dar intr_un timp nu ma mai intelegeam su soramia pt k nu ma lasa sa ies ku el eu find avand 17 ani si el …..) in schimb il cunostea pt k lucra la el. dar eu nu voiam so ascult si faceam totul pt numai ka sa fiu ku el… dupa un momendat am decis ka vreau sa plec de la soramia k ma-am saturat.. si voiam sa plek in romania dar el nu mo lasat o zis sa mers la el sa stau cateva sap. dupa care imi gaseste el chirie dar asta nu sa mai intamplat… ne intalegeam bine copilul venea la noi doar o ata la 2 sap de vineri pana duminika si avea pretenti sa dormim in acelas pat toti 3 am aceptat o perioada k copilul avea 9 ani … dar dupa am zis gata pana aicea i mare si nu mai accept sa doarma cu noi dar el nu voia ca sal puna in camera lui si am continuat cateva luni sa dorm eu singura in camera cand venea baiatul… ma timteam airea…ma deranjeaza copilul nul mai pot suporta pt k kand i copilul mie nu-mi da nici o importanta nu ma baga in seama…ne certam des din cauza copilul cand ne certam vb foarte urat cu mn ma face in toata forma tot timpul imi spune k sa saturat k vrea sa plek k vrea sa fie singur ,,, eu al iubesk enorm dar pe copilul lui nu mai pot sal accept….
sunt intro situatie aiurea pt k eu la soramia nu vreau sa ma intork…si plus nu am curajul sa spun gata so terminat plec dar il iubesk dar nu ma respecta simt k isi bate jok de mn … am fakut o mare gresala care regret enorm stiu as tanara viata pot sa mio refak inca dar nu stiu ce sa fak … ma tem ka daka plek de la el o sami pare rau stiu o sa sufar o sa plang zile si nopti ar sincer ma-m saturat sa fiu pe ultimul lok tot timpul nu mai este persoana care am cunoskut…va dau un sfat nu va puneti impreuna cu o persoana care are un copil k tot timpul copilul o sa fie pe primul lok si tot timpul o sa fie numai certuri… va rog da-ti un sfat ce sa fak…. sunt distrusa de 4 zile nu mai vb delok si stam in aceiasi casa…
e scuze, e de asteptat ca copilul sa fie pe primul loc, pentru orice parinte copilul este si va fi pe primul loc mereu, nu astepta sa renunte la copil pt tine, daca il iubesti si vrei sa fi cu el, incearca sa patrecerti impreuna momentele cand e la voi….mergeti undeva toti 3, incearca sa te aproprii si tu de colpi, sa vada…ca vrei si ca il iubesti, cand te-ai mutat ii stiai situatia…..asa ca.scuze…resemneaza-te si accepta si copilul in viata voastra, sau cautati altul care nu are nici o obligatie
Juliana, iti garantez eu, aceasta nu este iubire. Ar fi bine sa iti luminezi mintea si sa iti dai seama de greseala care ai facut-o dar nu fatza de sora ta, sau de el , ci fatza de tine. Revinoti , este barbat , are copil de 11 ani, si tu fiind mai mica, abia intri in viata calumea. Tu ar trebuie sa evoluezi alaturi de un barbat de o varsta apropiata a ta, care inca este fecior la minte cu toata viata pe care o are inainte. Incearca sa iti revii, si sora ta avea dreptate, este si mult prea mare pentru tine.
Succes Juliana, poti sa ma urasti pentru ceea ce tiam zis, dar credema, incearca sa iti revii cat mai ai timp. Tineretea se ofileste in timp.
Eu am un baietel si stau cu un barbat care nu e tatal copilului si imi iubeste copilul ca si cum ar fi a lui dar stie ca baietelul meu e inainte de orice si oricine.
Buna Juliana….ai de facut o alegere foarte grea, dar eu sunt de parere ca ar trebui renunti la aceasta viata inchisa si sa o iei de la zero.ai doar o viata si trebuie traita din plin…nu se merita sa o pierzi in preajma persoanelor care nu te pretuiesc pe cat ar trebui.este adevarat ca o sa suferi dar relatii mai poti avea.timpul nu sta dupa noi si nici nu'l poti intoatrce…dar gandeste'te cat timp ai pierdut cu el si uite unde s'a ajuns…akm poate il invinovatesti pe el sau copilul dar cand vei fi mama ai sa intelegi de ce se comporta asa pt k ia n viata odata ce ti'ai intemeiat o familie nimic nu e mai importat decat copii….parerea lui akm este ca prietene,sotii, iubite mai poate avea si le poate schimba dar copilul nu.gandeste'te cat de mult inseamna pt el dak se comporta asa cu tn….si inca cv:cred k ar trebui sa te intorci la sora ta si dak nu o faci akm nu ai sa o faci niciodata k la noi oamenii, orgoliul e prea mare ca sa ajungem la vorbele cuiva drag dar presupun ca in cazu tau e rusinea k nu ai ascultat de ea cu toate ca ti'a vrut doar binele…..mergi inainte cui capu sus si spera in fioecare zi de maine ca va fi bine…….eu voi fi langa tn cu inima si mintea….ai grija de tn….!!!!! <3
ciao Renata iti multumesk din suflet pt sfat… chear am nevoie de parerea altora ma simt singura nu tare am prieteni….ms te pup
ciao Alexandra ok am inteles k copilul lui dar toate am o masura… ce pana la urma daka vrea sa-si refaca viata ar trebui sa se gandeasca si la mn nu???nu e k viata o sa-si faca cu copilul sau… inca cv vreau sa te intreb cati ani are copilul tau??? dorme cu voi??? nu am petrecut nici o sarbatoare sa fim doar noi doi… craciun. paste.revelion. etc…vreau sa simt si eu k i craciunul sa fiu fericita alaturi de el.. am si eu 20 ani vreau sa ma simt ca toate fetele de varsta mea
un copil nu cred ca deranjeaza si obligat ca,daca il vede o data la cateva saptamani sa petreaca mai mult cu el
Draga Juliana,
Atunci cand tu vei ridica aceasta " bariera" care se afla intre tine si copil, abia atunci iti va fi bine. Lasa gelozia la o parte. Gandeste-te ca pana la urma cu tine face dragoste, nu cu copilul :)) Incearca sa accepti realitatea, este copilul lui si este foarte normal ca atunci cand il vede, sa-l aiba cat mai mult prin preajma, mai ales ca si tu ai zis ca il vede o data la 2 saptamani. Tu ai zis ca nu-l accepti pe baiat, dar nu ai scris daca baiatul te accepta pe tine sau daca te agreaza. Lasa aceste nimicuri, ca nu-si au importanta! Este un copil la urma urmei! Incercati sa aveti activitati impreuna, sa va distrati, sa radeti, sa va jucati toti 3 si cu foarte mare siguranta, cred ca lucrurile se vor schimba in bine! Ai zis ca nu ai avut ocazia sa petreceti o sarbatoare numai voi doi! Si ce daca??? Daca e un copil la mijloc, chiar daca nu este al tau, poate forma din voi o familie. Acum vin sarbatorile de iarna. De ce sa nu le petreceti in armonie?? De ce sa nu va bucurati impreuna cand veti vedea ca baiatul va rade si va fi fericit atunci cand isi va deschide cadourile? Sau ca va fi foarte incantat ca sa se joace cu noile sale jucarii primite de la Mos Craciun? Pana la urma, asta este, vrea sa doarma in pat cu copilul sau, accepta asta! Este copilul sau si este foarte normal sa-i fie foarte drag sa-l aiba cat mai aproape, sa-l vada dormind, sa se bucure de el. Si tu ai putea sa incerci sa faci acelasi lucru. Gandeste-te ca este un lucru foarte pozitiv ca intre tine si copil nu este o diferenta foarte mare de varsta si te poti "pune la mintea lui" ca sa faceti tot felul de activitati impreuna! Cu siguranta, atunci cand va mai creste nu-l va mai pune sa doarma in acelasi pat! Momentan nu ai cum sa intelegi, ptr ca nu esti mamica, insa te poti "pregati" de pe acum !
Toate cele bune!
In cazul asta e super cu toate ca ne este putin teama sa lasam „lucrurile” neincuiate!Noi sutenm patiti si ne este cam teama; nu ca am avea cine stie ce valori insa lucrusoarele (rucsacul, primusul, sacii de dormit) sunt cat de cat de calitate fiindca al meu sot merge pe principiul „ori luam ceva de calitate ori nu mai luam nimic”!Dar as putea vorbi eventual cu cei de la salvamont!mercic mult!ps: s-ar putea sa-ti mai pun unele intrebari 🙂
ciao
desigur intreabama
pai da , doar nu o sa crezi ca da copilu la o parte pentru tine, care vorba aia copilu e din **** lui facut; ai intrat in joc deja cu un om cu responsabilitati, ori accepti ori o lasi balta