Vreau sa va spun povestea mea.
Sunt dintr-un orasel mic, neavad ce face aici am decis sa plec afara. Am stat cam 5 ani plecacat pana cand lucrurile nu au mai mers si m-am intors in tara. Era luna septembrie 2008,dupa o petrecere la mine acasa cu prietenii, am decis sa mergem in club. Zis si facut,in drum spre club unul din prieteni mei ini spune ca ar vrea sa o ia si pe o verisoara de a lui cu noi.ajungem la ea acasa,cand iese nu imi venea sa cred,o stiam de mica parinti nostri fiind prieteni.era atat de frumoasa si calda, o copila care creacuse frumos.
Ea nu mai ma recunostea.i-am povestit in drum spre club cine sant si si-a amnintit.am ajuns in club,noi baieti la o masa ,ea intalninduse cu niste colege de scoala.eu ma uitam numai la ea ,nu imi venea sa cred cat de mare si frumoasa se facuse.am plecat din club ,am lasat-o pe ea acasa si noi ne-am atrans din nou la mine.vroiam cu disperare sa vb cu ea .
Ce mi-a trecut prin cap,i-am cerut telefonu varului ei cu pretextul ca vreau sa sun pe cineva si i-am luat nr.a doua zi am sunat-o,i-am spus cine sant si a parut placut surprinsa.am vb cred ca o ora la tel ramanand sa ne vedem seara,seara ne-am vazut intrun parc,am rat de vb povestind ce am facut,pe unde am fost,si ea la fel.a trecut cam o saptamana pana sa ne sarutam.ea avea 16 ani eu 23.
Imi picase la inima si pe zi ce trece parca o iubeam mai mult.inaintea ei avisesem mai multe relati de lunga durata.totul era perfect cu toate ca ai ei nu erau deacord,nu se aflase dar stiam asta.ne intalbeam pe ascuns pe unde apucam.o iubeam cel mai mult pe lume ,si ea spunandu-mi la fel.a trecut cam un an tot asa ai a aflat ai ei.scandal mare,nu o mai lasa sa iasa din casa,telefonul confiscat.a trecut cam o aaptamana si ma suna.am vb amandoi plangand cred ca mai bn de 5ore.
Dupa vreo doua saptamani a inceput sa iasa.iar era totul perfect.pana cand dupa vreo 6luni iar a auzit ai ei.cearta mare cu ai ei acasa dupa care a ramas singura ,ai ei plecand in alt oras la o nunta.ma suna si imi zice ca sa vin sa o iau ca daca nu se omoara.
M-am dus si am luat-o si am aduso la mine.era distrusa,si eu la fel,nu mai ne dadeam drumul din brate plangand amandoi.dupa vreo doua ore o suna pe maicasa spunandui ca a fugit de acasa si ca e la mine.cere maicasa sa vb cu ea,si imi spune ca ma baga la puscarie pt ce am facut daca nu o aduc inapoi.ea nu vroia in ruptul capului sa se intoarca.intr-un final am ajuns la un acord amandoi ca ar fi mai bn sa se intoarca.eu in sinea mea nu vroiam dar inca era minora si la scoala.
Am vb la tel cam o luna pana s-au linistit apele.dupa asta ne-am vazut din nou.tot pe ascuns.dupa doi ani de cand am inceput relatia am decis sa e momentul sa mergem la departe in relatia noastra.ea inplinid 18ani.am lasat la aprecierea ei cand e ea pregatita sa facem pasul asta fiind virgina.
Intr-o seara am mers la mn acasa ne uitam la un film tinandu-ne in brate am inceput sa ne sarutam.am incercat sa facem pasul cel mare dar nu am reusind fiindui foarte frica.ne-am chinuit can o saptamana,si intr-un final a fost ceva de vis pt amandoi.
Nu o sa uit niciodata cat traiesc.cu toate ca mai fusesem cu multe fete inaintea ei.ne iubeam foarte mult.aveam incredere unu in celalat foarte mult.pana cand ai ei i-au spus ca poate sa fie cu mn dar sa nu o vada pe undeva cu mn.eram cei mai fericiti.o iubeam cel mai mult pe lume.era icoana mea.
A terminat liceul,a luat bacul cu 9,95.dupa asta ea vroia sa se opreasca.sa se angajeze undeva.eu stiam cat de capabila e si stiind cat de mult ii place sa invete i-am propus sa dea examen de admitere la fac de drept.univ.din bucuresti.in sufletul ei era foarte incantata si stiam ca vrea.
Dar nu vroia sa imi arate.intr-un final a luat examenul cu 10.sa inscris la facultateade drept din bucuresti.era jumatate fericit jumatate cu sufletul indoit ca se va schimba.au trecut 4ani cu rele si bune.eu parca o iubeam din e in ce mai mult.si ea imi zicea la fel,si o credeam,ne facusem planuri ca anul acesta dupa ce termina cu facultatea sa facem nunta.eram cel mai fericit om de pe pamant.i-am facut surpriza sa ii iau inel fe logodna,era foarte incantata si fericita,asa o vedeam eu.intr-o zi.cam acum o luna.eram la mine ne uitam la un film.
O suna o prietena si dupa o cateva secunde in care ea bu a zs nimic a inchis,la cateva min primeste un mesaj ,eu avand cea mai mare incredere in ea nu am luat in considerare,la cateva min imi spune ca trebuie sa ajunga acasa.ca niciodata ea ramanand la mine.ok.am condus-o.
A doua Zi dimineata o sun tel inchis,ma duc la ea ,nimeni.am intrat in panica,prietenele ei ma blocase toate pe facebook.nu stiam nimic de ea.seara primesc un mesaj de la ea ca ii pare rau ca sa ajuns aici si ca nu era fericita,ca o sa am tot timpul un loc in inima ei.
Am ramas blocat.parca era un cosmar,nu se putea asa ceva,am incercat prin orice mijloace sa dau de ea ,sa vb cu ea dar in zadar.pana in ziua de azi cand am aflat de la o prietena comuna ca vrea sa continue facultatea inca 4ani,si ca are pe altcineva.
Am ramas socat.au trecut aproape doua luni de cand nu am mai vazut-o.am suferit foarte mult si sufar in continuare,si astept sa imi dea cel mai mic semn.as vrea sa ma duc la un psiholog dar mi-e teama.am inceput sa iau antidepresive si altepastile,sant distrus.
Nu pot sa imi gasesc linistea.am zile care nu mananc nimic.nu am pe nimeni langa mn,ai mei fiind plecati afara.ce as putea sa fac???
Nu i-am gresit cu nimic.doar ca am iubito si o iubesc ca pe o icoana.Imi cer scuze pt greselile facute.asa am stiu eu sa imi exprim povestea cu toate ca ar mai fi foarte multe de spus.va multumesc !!!!
Imi pare foarte rau sa citesc astfel de cuvinte. Citind povestea ta, m-am regasit si in povestea mea Trista legata de iubire. Dar lasand asta la o parte, vreau doar sa iti zic, sa ridici capul si sa incerci sa mergi mai departe. Ce este in mintea anumitor persoane, doar Dumnezeu stie. Nu trebuie sa ne invinovatim cu ceva daca un om nu vrea sa stea langa noi, desi nu am facut nimic rau acelei persoane. Nu este pur si simplu predestinat noua. Asa sunt anumite persoane, nu le poti intelege, ori cat ai incerca sa iti dai seama. Psihologi gasesc ceva totusi logic, dar pare ca niciodata nu se aseamana cu realitatea. Sfatul meu prietenesc este sa mergi mai departe, sa iti continui viata, ca asta nu sta in loc pentru cineva. Greseala ta cea mai mare parerea mea, este ca ai iubit-o cam prea peste masura. Nu stiu cum se face, dar cand iubesti pe cineva cam peste masura , brusc se intoarce la 180 de grade si pleaca sub fel si fel de pretexte.
Imi pare foarte rau pentru tine. Incearca sa iti revii, Ocupati timpul cu ceva, si mergi mai departe. Viata asta este foarte dificila , noi doar trebuie sa privim peste aceste dificultati de la o inaltime ceva mai mare . Calmeaza-te si mergi mai departe !
Salut! Tinere e trist ,dar dute mai departe ,nu castigi nimic gandindu-te la „icoana”
Nu pot sa inteleg cum din prea multa iubire oferita cuiva se ajunge la asemenea lucruri.Cand ii vrei tot binele din lume ,lasandu-te pe tine mai jos,oferindu-i tot ce e mai bun,oferindu-i inima ,sufletul pe tava,iubind-o atat de mult….nu traiam decat prin ea,nu vedeam viata fara ea, si stia asta.si inca odata ma repet,NU MA ADTEPTAM LA ASA CEVA NICIODATA!credeam ca o cunosc indeajuns,ca simte ceva pt mine,stai cu o persoana 7 ani de zile…7ani asteptand-o si sperand sa ne facem o familie frumoasa….De ce lumea e atat de perversa,dc poarta masti,dc au planuri ascunse???dc nu toata lumea e cu sufletul deschis si curat???
Si cum iubesti tu, Alex29, o icoana? O stergi de praf din cand in cand, te mai inchini la ea, iar seara te bagi in pat langa vreun trup cald?? Pt ca nimeni nu fuge de drag de langa cel pe care-l iubeste, decat daca nu l-a iubit niciodata! Si daca icoana ta nu te-ar fi iubit, atunci cum de n-ai vazut in cei 7 ani??? Deci cum e, care e, de fapt, adevarul in povestea ta?
Icoana in ghilimele…nu stiu ce ai inteles prin asta….am avut momente cand am simtit ca ma iubea dar trecea repede sentinentul asta… Acum incep sa inteleg cum si-a batut joc,cum sa folosit de mine toti ani aatia…am avut mare incredere in ea…dar acum incep sa cred ca nu facea tocmai ce imi spunea cand nu era cu mine…iti trebuie doar o mica minciuna sa se duca increderea, si mai ales acum…si da …pot sa spun cu mana pe inima ca a fugit de drag…de prea multa iubire…poate acunci eram orb si nu vedeam bine ce se intampla…pt ca o iubeam prea mult…sa te intreb ceva Liana….tu pt o persoana care i iubesti si ea pe tine cat de multe compromisuri ai face???
In 7 ani petrecuti fizic efectiv langa persoana iubita, sigur ai timp sa vezi ce se intampla cu adevarat, indiferent cat de indragostit ai fi! Inima nu te inseala niciodata, simti anumite chestii, n-ai cum sa nu, cu atat mai mult, cu cat iubesti si esti atent la toate… Ca alegi sa te minti, e altceva, dar de simtit, simti… Si ca sa-ti raspund; pt iubire am facut atatea cate au fost necesare pentru a nu o duce in derizoriu si a-mi bate, eu sau altcineva, joc de ea.
dragut ;))))