"De ce doamne mi-a fost scrisa/O iubire interzisa…" spun versurile unei melodii,versuri care descriu prima si unica mea iubire.Sa va povestesc l-am cunoscut pe el la 16 ani,eram pe atunci o fata foarte sigura pe mine si credeam cu tarie ca niciodata nu voi suferi din dragoste..l-am cunoscut la o petrecere la tara(el locuind in acelasi sat unde am copilarit eu)si tot ceea ce ma atragea la el era firea sa dinamica si umorul sau.Am continuat sa vorbim.Nu ma atragea nimic in ceea ce priveste fizicul(pentru ca nu este un tip dragut),insa era o persoana linistita,cu un suflet bun si gata sa te asculte de cate ori simteai nevoia sa te confesezi cuiva.Am continuat sa vorbim la telefon foarte mult timp si ori de cate ori se intampla sa fim suparati ne sunam si ne linisteam reciproc.Incet,incet am inceput sa il iubesc fara sa-mi dau seama si am realizat asta abia cand a aflat mama mea de noi si mi-a cerut sa ne despartim pentru ca nu ar fi acceptat niciodata ca eu sa stau cu un tigan.
(P.S. eu sunt o fata foarte frumoasa asta o spun toti cei din jurul meu si asta observ si eu ori de cate ori ma privesc in oglinda si am mai multe studii decat el si o cultura generala mult mai bogata de cat a lui,insa se pare ca iubire nu cunoaste granite de studii,culoare,etnie,frumusete etc).Am vorbit cu el si ne-am despartit insa nu pt mult timp caci n-am putut sta unul fara celalalt si evident ne-am impacat.A trecut timpul si parca ne iubeam din ce in ce mai mult.In seara de Ajun (2006) am plecat la tara cu tata avea treaba acolo si intamplarea a facut sa ne intalnim..in seara aceea imia mintesc si acum ca am stat doar cateva minute in care ne-am imbratisat si ne-am sarutat,nu stiu pentru el,insa pentru mine a fost cel mai frumos sarut din viata mea si am simtit un sentiment puternic in suflet de parca ceva m-ar fi legat pe viata de el(sentimental vorbind).Am fost foarte fericitiu amandoi in seara aceea,dar din pacate a trebuit sa plec acasa(la Bucuresti).M-am intors la tara a doua zi dupa Craciun si ne-am intalnit din nou seara si impreuna cu verisoara mea am fost la sora lui unde am mai cunoscut mai multe rude ale lui si era totul asa de frumos deja ma simteam in familie..eram atat de fericiti amandoi incat toti observasera..Si am continuat noi asa 1an jumate,insa incet,incet au venit si problemele,desi ne iubeam enorm si eram in stare de orice sacrifiuciu unul pt celalalt pt ca n-am stiut sa luiptam pt iubirea noastra ne certam din ce in ce mai des,el devenise din ce in ce mai gelos si asta il facea sa fie posesiv,iar eu nu suportam asta mai ales ca sunt o fire foarte orgolioasa.El nu mai suporta sa stea mereu sa se fereasca sa nu ne vada vreun cunoscut de-al parintilor mei impreuna,iar eu sincer simteam ca mor de fiecare data cand trebuia s-o mint pe mama ca ies in parc cine stie cu cine,nu mai suportam situatia aceea si pana la urma toate lucruile astea au stricat tot ceea ce creeasem noi,tot frumosul acela,iubirea noastra ca in basme:(..am ramas totusi impreuna caci nu puteam sta unul fara celalalt..iubirea asta a noastra devenise parca un drog pt noi,am fi dorit amandoi sa o terminam caci niciunul nu mai suporta acea situatie insa era ceva mai presus de ratiunea si de vointa noastra..eram practic dependenti unul de celalalt,eram extrem de posesivi,de gelosi,de duri si de tandri in acelasi timp..cum spuneam tot ceea ce fusese frumos,de poveste candva se transformase intr-un cosmar,poate ca iubirea aceea era atat de puternica incat dusese totul la extrema,caci atunci cand ne vedeam,cand ne imbratisam si ne sarutam parca toata lumea era a noastra,sincer nici nu pot explica in cuvinte tot ceea ce simteam cand el ma saruta sau ma imbratisa.Nu stiu daca cineva de pe fata pamantului a fost capabil sa iubeasca cu atata intensitate ca noi.In ciuda faptului ca ne iubeam enorm ne intelegeam din ce in ce mai rau,iar eu eram constransa de parinti sa renunt la el ca nu e pt mine etc si nu mai suportam.Intamplarea (sau destinul) a facut sa plec la mare cu verisoara mea impreuna cu alti colegi(sincer eu am plecat mai mult sa-mi pun ordine in ganduri nicidecum pt distractii caci pt mine nu era distractie sau fericire fara iubirea mea).Desi eram trista si ma gandeam neincetat la el voiam sa iau o decizie,sa aleg raman cu el ori il scot din viata mea definitiv(eram despartit de 1 saptamana).Mi-era extrem de greu fara el,eram dependenta de telefoanele lui,de mesajele lui de tot ce insemna "Flo",insa imi doream sa-l uit caci nu mai suportam suferinta.In noaptea de 28 am cunoscut un baiat "Iulian" era extrem de diferit fata de el,mult mai educat,mai cult,mai frumos,mai rafinat..in fine avea toate calitatile unui baiat perfect(din punctul meu de vedere) si deci mi-a fost foarte usor sa ma indragostesc de el,ideea era ca atunci simteam nevoia sa vorbesc cu cineva,aveam nevoie de sfatul cuiva,de o indrumare nu stiu de orice..si asta a facut el m-a ascultat si m-a sfatuit,in cele din urma ne-am sarutat,era atat de special baiatul asta si a venit in viata mea cand ma simteam mai singura ca oricand ci cand aveam nevoie de cineva ca de aer.Iulian mi-a oferit tot ceea ce imi lipsea de la "Flo",adica liniste,intelegere,libertate,fara gelozie si posesivitate,el oferea totul fara sa ceara nimic in schimb.M-am simtit minunat cu el si viata mea era in sfarsit linistita fara lacrimi si suferinta,fara minciuni,fara sa ma mai ascund de parca as fi comis o crima,caci acum parintii mei erau de acord cu relatia aceasta(2008).Au trecut cateva luni eram inca indragostita de noul meu iubit,eram chiar fericita langa el,insa nu-l iubeam,aveam sa descopar asta mai tarziu.Desi totul era perfect langa el eu inca ma mai gandeam la vechea mea iubire,inca mai suspina inca mai oftam,dar am crezut totusi ca il voi iubi pe Iulian cu timpul,am crezut ca il voi iubi la fel sau chiar mai mult ca pe celalalt.Au trecut 2ani jumate de cand nu mai sunt cu "Flo"(dec.2010) iar eu tot la el ma gandesc.L-am mai vazut,am mai vorbit cu el,insa s-a schimbat foaret mult,el zice ca inca ma mai iubeste,dar eu nu-l mai cred caci tot ceea ce-mi spune mie spune tuturor fetelor,iar eu am o relatie de 2ani jumate cu baiatul pe carte l-am cunoscut la mare,nu e perfect nici el,insa de un lucru sunt sigura ca ma iubeste enorm,iar eu nu mai am timp de pierdut cu "Flo" si nici nu pot ranai un suflet pt o persoana care n-a stiut sa ma pretuiasca.O singura dorinta mai am sa-l uit definitiv pe fostul meu iubit,dar oare se va intampla asta vreodata daca dupa aproape 3ani eu inca mai tresar cand il vad,cand ii aud vocea,cand ii aud prietenii vorbind despre el(avem prieteni comuni) si cand nu e zi sa nu ma gandesc la el fie si pt un moment..e trist mai ales ca e un suflet la mijloc(Iulian) care are de suferit fara nicio vina,poate daca parintii mei n-ar fi fost impotriva sau daca macar mama m-ar fi inteles n-as mai fi trecut prin asta,l-as fi cunoscut mai bine,stiu si eu altele ar fi fost imprejurarile..Am doar 20 de ani ,dar cred cu tarie ca iubirea adevarata vine doar o singura data in viata unui om,daca stii sa o tii langa tine vei fi fericit tot restul vietii,insa daca nu… Totusi sunt fericita caci am avut onoarea sa cunosc adevarata iubire si am urcat pe culmile cele mai inalte ale fericirii alaturi de el..
Viata merge inainte,sa nu_ti para rau de CE ai LASAT ci APRECIAZA CE AI LANGA TINE..mai ales ca_ti ofera atata iubire
buna. ma impresionat foarte mult povestea dar in mod special intensitatea trairilor. si eu am trait o iubire intensa si pasionala care sa terminat din cauza parintilor lui, chiar mi-am scris povestea aici si e scrisa tot in luna dec: "o iubire de liceu". intr-o relatie libertatea ai foarte importanta dar gelozia mai mult distruge si din cauza geloziei poti ajunge sa comiti multe rele, de care iti pare rau mai tarziu. fiecare iubire e speciala in felul ei si din fiecare ai ceva de invatat. draga mea ai langa tine un om minunat care te-a inteles, te-a sustinut, si a fost langa tine atunci cand tu ai suferit si te-a acceptat stiind ca tu ai umblat inainte cu un tigan. nu mai poti continua sa te hranesti cu amintiri, nu mai poti trai in trecut, nu te mai gandi la el, in loc sa te gandesti la el mai bine incearca sa-l faci fericit pe prietenul tau. poate daca relatia ta cu flo nu s-ar fi terminat atunci ar fii urmat lucruri mult mai rele si in momentul de fata nu ai mai fii avut aceste frumoase amintiri ci poate numai ura si dispret fata de el. in primul rand trebuie sa te gandesti la tine, nu poti sta cu cineva pe care nu-l iubesti doar de dragul k "asa trebuie", sau k sa nu-l ranesti pt k asa mai mult rau ai faci. el poate crede k tu il iubesti si ca relatia voastra ai perfecta dar numai tu stii de ai in sufletul tau. intr-o relatie nu-i nevoie doar de unul, nu-i suficient doar unul sa iubeasca, intr-o relatie trebuie sa fie 2 din toate punctele de vedere. trebuie sa cauti in interiorul tau puterea si ambitia de a merge mai departe si de a-l inchide pe flo intr-un colt pt k tu nu mai poti trai in trecut, trebuie sa traiesti prezentul si viitorul, iar cat despre iulian mai gandeste-te, nu poti sa-ti bati joc de un suflet doar de dragul de a nu-l face sa sufere. La multi ani si un an nou fericit! pwp
buna tiam vitit povestea si este chiar na trista si eu miam scris o pov aici acum cateva zile "il iubesc dar parintzii sunt impotriva" sati mai zic o pov de a mea eu am avut o relatie de 3 ani de zile cu un baiat pe nume sa zicem asa doar R neam despartit apoi eu am cunoscut al baiata pe D am stat cu el impreuna un si jmatate el ma iubea enorm imi demonstra asta in fiecare zi dar eu nu puteam pt ca ma gandeam la R in fiecare zi el era in romania iar eu in italia plangeam in fiecare serara dupa el chiamai vorbeam prin msg la tel…cu toate ca eram cu D ..am incercat sa fac tot posibilul ca sa il pot iubi pe D dar nu am putut imi era doar mila de el si stiam ca daca ma despart de el va suferi..dar mam gandit ca numi pot nate joc de viatza mea nu imi pot face rau singura doar pt a nui face pe altzii sa sufere si am hotorat sa ma despart de el …am cunoscut al baiat cu care sunt si acum de 2 ani si jumatate si pot spune ca el iubesc enorm..to el ma facut sal uit pe R si sa il pot iubi..scum ceea ce vreau eu sati zic este ca tu pe flo nu o sal poti uita alaturi de iulian din ceeea ce ai povestit u asta am inteles iar u daca nl poti iubi pe iulian nu sta cu el doar pt ca tie mila de el gandestete la tn la viatza ta …gandeste ca ai putea gasi alt baiat care sa te faca sal iubesti si ai putea fi fericita alaturi de el si sa nu te mai gandesti la flo..sper ca i intelec ceea ce vreau sa zic si ca sa iti mai zic ceva sa stii ca "mila este mai a dracu ca iubirea" iti doresc succes si sper sa te gandesti bn la viatza ta si la fericirea ta te poop
si scuzami scrisul te rog ca sunt foarte obosita era o ora tarzie cand am scris
Buna.Am citit si eu povestea ta si se vede ca esti confuza in ceea ce priveste sentimentele pe care le ai fata de "Flo".Stiu ca ti-e greu si bineinteles,cand vei citi aceste comentarii,vei spune "voua va este usor sa ziceti,dar mie mi-e foarte greu";adevarat .Stii,uneori,trairile din viata noastra au loc cu un anumit scop.Sa spunem ca parintii tai nu ar fi fost importiva(in special mama ta) dar,gandeste-te ca Flo ar fi fost tot gelos,posesiv.Gelozia e boala grea.Crede-ma ca si eu "sufar" de gelozie si,intradevara,am numai dezavantaje;insa mi-e foarte greu sa ma schimb.Asa cred ca i-ar fi fost si lui "Flo".Deci,acele certuri dintre voi nu ar fi incetat.Iulian,dupa parerea mea,ti-a fost dat ca un ingeras.De ce ? 1.sa te "vindece" de "Flo" 2.sa-l iubesti pentru ca este persoana pe care ai fi vrut sa "o vezi" si in "Flo".Iulian este un baiat care te-a ajutat mult.Din punctul meu de vedere,"flo" daca s-ar fi gandit la tine,ar mai fi renuntat cu posesia ..si gelozia(macar sa nu o mai arate) ,insa el s-a gandit la el insusi si iti cerea tie sa te schimbi probabil ,sa fii pe placul lui(sa nu mai fii asa libertina).Eu iti spun sa cugeti la varianta daca parintii ar fi fost de acord cu "Flo" ce s-ar fi intamplat cu voi ? si gandeste-te ca ai dat peste Iulian,o persoana minunata,pe placul tau,te iubeste si cum spunea cineva mai sus:gandeste-te cum sa-l faci pe Iulian fericit,cum sa fiti voi fericiti.
E o decizie grea.Dar fa-ti ordine in ganduri si intoarce "problema" pe toate partile.:* mult succes si sa ai grija de tine si Iulian ,care te-a sprijinit foarte mult;)
Am citit si eu povestea ta. Este o poveste clasica de iubire de adolescenta. Draga mea, inca esti tinara. Nu mai locuiesc in Romania de mult si unde sunt acum am vazut o multime de "povesti de dragoste" intre persoane diferite, care provin din medii, tari, culturi diferite. Nu plinge dupa el pentru ca nu merita. Ai trait doar anumite momente cu el. Telefoane, mesaje, saruturi patimase furate in 2-3 minute. Sunt sigura ca daca ai trai cu el zi de zi, nu ar mai fi asa si ai ajunge la concluzia ca ti-ai stricat viitorul. Tiganul tot tigan ramine. El respecta femeia prin bataie si gata. A rezolvat problema. Esti inca libera. Gindeste cu capul si cu creierul. Pari o fata isteata. Nu fa ceva ce vei regreta mai tirziu. Nu plinge. Iubea este trecatoare…in timp se transforma in respect, incredere, obisnuinta. Tiganul nu stie notiunea de respect si de incredere. Nu dramatiza si fii realista. Incearca sa te realizezi, sa iti faci o cariera, sa ai o educatie. Femeia educata, libera, care nu depinde de nimeni si care poate sta dreapta in fata oricarui barbat si sa ii spuna in orice moment : "hai pa, nu am nevoie de tine" este o femeie adevarata. Dar daca el simte ca depinzi de el, ca ii accepti orice, el te va injosi, nu te va respecta. Asa ca, te rogm, capul sus, trage aer in piept si incearca sa te concentrezi la viitor si nu la trecut. Gindeste-te ca a fost si gata…nu iti uri parintii…in caz de se intimpla ceva, ei sunt singurele persoane care ramin linga tine. Spun asta din experienta. respectati-va si iubiti-va parintii si nu ii jigniti pentru o dragoste adolescentina…
BUNA..VOIAM SA SPUN CA AM CITIT COMENTARIILE VOASTRE SI SINCER NU MA ASTEPTAM SA PRIMESC ATATEA SFATURI SI ATATA INTELEGERE DIN PARTEA UNOR PERSOANE STRAINE..MI-AM SCRIS POVESTEA DIN SIMPLUL MOTIV CA SIMTEAM NEVOIA SA SPUN CUIVA TOT CEEA CE MA MACINA,TOT CEEA CE SIMT SI PRIN CE TREC ZI DE ZI..M-AU IMPRESIONAT COMENTARIILE VOASTRE SI VA MULTUMESC DIN SUFLET TUTUROR..VOIAM SA VA SPUN CA PESTE PUTIN TIMP PLEC IN SPANIA CU IULIAN,AM LUAT DECIZIA ACEASTA PT CA SPER CA ACOLO DEPARTE IL VOI UITA DEFINITIV PE FLO SI AM SA-L IUBESC PE IULIAN SAU POATE AM SA INTALNESC PE ALTCINEVA…CINEVA MI-A SPUS SA MA DESPART DE IULIAN SA NU-L TIN LEGAT DE MINE DOAR DIN MILA,SINCER AM INCERCAT SA NE DESPARTIM,DAR NU POT CAND VINE DUPA MINE SI MA CAUTA SI PLANGE SIMT CA MI SE RUPE SUFLETUL,EL NU MI-A FACUT NICIUN RAU,NU M-A JIGNIT NICIODATA SI EU SUNT O PERSOANA FOARTE SENSIBILA SI NU-I POT DA CU PICIORUL ASA PUR SI SIMPLU,AS PUTEA FACE ASTA DOAR DACA M-AS INDRAGOSTI DE CINEVA PT K AS AVEA UN MOTIV INTEMEIAT:FERICIREA MEA,DAR FARA MOTIV NU MA POT DESPARTI DE EL..SA DEA DUMNEZEU CA ACOLO IN SPANIA SA SE INTAMPLE O MINUNE SI SA FIE BINE ATAT PENTRU MINE CAT SI PENTRU IULIAN..FIE SA-I POT IMPARTASI SENTIMENTUL DE IUBIRE,FIE SA INTALNESC PE CINEVA…AM MAI TRECUT O DATA PRINTR-O ASTFEL DE EXPERIENTA(ATUNCI CAND AM FOST LA MARE SI L-AM CUNOSCUT PE IULIAN) SI SPER DIN SUFLET SA SE INTAMPLE CEVA SI DATA ACEASTA.. VA MULTUMESC MULT INCA O DATA TUTUROR..
buna…dupa 2ani am intrat pe acest site si am scris continuarea acestei povesti…viata mea a luat o intorsatura la care nu ma asteptam,jur…sincer imi era mai bine inainte cand eram iubita decat acum cand iubesc eu si ma simt folosita…cititi povestea mea nr.2 "De destin nu poti fugi"…vreau pareri oricare ar fi ele,nu ma astept sa fiu aplaudata ci mai de graba criticata..multumesc!!!