Dupa un liceu in care cei doi colegi(EL si EA) decat se salutau si daca vorbeau ceva era strict ceva legat de scoala. Dupa un banchet in care cei doi, nu au vorbit aproape deloc . . .
Ea intra pe messenger il saluta, sa ii ceara pozele de la banchet, si asa cei doi incep sa discute despre cum a fost, cum s-au simtit; amandoi vroiau sa retraiasca banchetul; incep sa discute despre tot ce le vine prin cap, pentru prima data vorbesc si altceva decat lucruri legate de scoala.
Discutiile continua in fiecare zi, in care cei doi incep sa se cunoasca, sa afle ce le place si ce nu; incep sa iasa in parc(el, ea si cu alti colegi de liceu), la suc. Desi acum se inteleg foarte bine, el nu se gandeste la o relatie cu ea, ea avand un priten de mult timp.
Ea incepand sa se certe cu prietenul vede in el un sprijin, si incepe sa vorbeasca mai mult cu el si sa il placa mai mult. Fara sa vrea el incepe sa se indragosteasca de ea. De fiecare data cand ies in oras, niciodata singuri, deoarece ea nu se despartise de prietenul ei. Incep sa isi zambeasca, sa se inteleaga din priviri, amandoi avand ochii foarte frumosi; desi ceilalti nu intelegeau, ei se alintau si vorbeau din priviri erau in lumea lor.
Desi totul pare oarecum frumos, cei doi nu puteau sa iasa in oras decat ei doi, nu putea sa se tina de mana; desi amandoi isi doreau atat de mult sa se atinga unul pe altul. Nu puteau sa se comporte ca iubiti in public deoarece ea nu dorea sa se desparta de prietenul ei, din motivul pentru ca si-a gasit pe altcineva.
Cu toate aceste probleme, cei doi incep sa se iubeasca, se alinte, si tot o data sa se gandeasca ce sa faca mai departe, cum o sa poata sa fie bine pentru amandoi. Astfel ea ii promite lui ca dupa sfarsitul verii o sa fie impreuna, si ea o sa se desparta definitiv de prietenul ei; pentru ca amandoi urmeaza sa se duca la facultate in acelas oras, si acolo o sa se aiba unul pe altul si totul o sa fie frumos. La cat de mult o iubea, la cat de mult o dorea, era in stare sa accepte orice, astfel incat accepta propunerea ei.
Intr-o seara intr-un parc, pe o banca indepartata cei doi la inceput foarte timid, incep sa se sarute, era primul lor sarut, era momentul lor, in care nimeni numai conta, erau doar ei doi, un sarut care ia facut sa se doreasca si mai mult.
Una dintre calitatile ei era sinceritatea, ea spunandui lui de fiecare data cand iesea cu prietenul. Desi il durea ingrozitor, nu avea ce sa faca, doar sa rabdare si sa spere ca la sfarsitul verii, vor fi impreuna, si nimic nu ii va mai desparti.
Cei doi dau bacul, se ajuta unul pe altul, datorita ei bacul pentru el a fost ca simpla zi de scoala, ea ii dadea puterea lui sa treaca peste orice, sa mute muntii din loc.
Apoi vine admiterea la facultate, si cum cei doi vor sa se duca in acelas oras pentru a putea fi impreuna, perioada admiterii o petrec impreuna, decat ei 2 intr-un oras necunoscut, in care nu ii cunoastea nimeni, si puteau sa fie ei insusi, sa se iubeasca, sa mearga de mana sa se sarute, sa se imbratiseze oricand doreau, oriunde erau, indiferent daca erau in centrul orasului, sau intr-un parc uitat de lume.
El numai avand o prietena de mult timp, pentrece la admitere cele mai frumoase momente din viata lui, pe care nu o sa le uite niciodata, simtea ca a ajuns in rai, in al noulea cer. Dar cum toate clipele frumoase dureaza putin, perioada admiteri se termina cei doi intrand in acelas oras la aceeasi facultate.
Ea pe motivul ca avand biletele cumparate de mult se duce cu prietenul la mare; este un moment ingrozitor pentru el. Dupa raiul pe care il petrecuse la admitere, acum este in . . . . Ea ca sa ii dovedeasca lui ca tine la el, il cheama la ea si cei doi fac dragoste. A fost un moment extraordinar pentru amandoi. El iubind-o acum cum nu a mai iubit pe nimeni vrodata, era in stare sa faca absolut orice pentru a fi impreuna.
Insa intr-o zi urata, el fara sa mai aibe rabdare sa o mai astepte ii spune ei sa aleaga. Ea nu dorind sa se desparta de prietenul ei, inca.
Cei doi dupa o cearta groaznica se despart . . . ea ramanand cu prietenul ei.
Incepe facultate cei doi fiind la aceeas facultate se vad zi de zi. Si usor, usor incep sa vorbeasca. Usor, usor devin prieteni si incep sa capete incredere unul in celalalt. Lui incepe sa ii para ingrozitor de rau, pentru ca s-a despartit ea, si nu a mai avut rabdare. La facultate putand fii impreuna, putand sa traiasca fericiti, sa fie cei mai fericiti studenti.
Ea incepe sa se poarte extraordinar cu el, sa aibe foarte multa grija de el, desi nu erau impreuna. Cu cat se purta ea mai bine cu el, cat atat el sufera regretand faptul ca nu a mai putut astepta 2-3 saptamani.
Cei doi reusesc in final sa ramana doar prieteni pe tot parcursul facultati si in ziua de astazi se inteleg bine.
* * * * * * *
Ea a fost cea mai importanta fata din viata lui, datorita ei ea a trait cele mai frumoase momente din viata lui, datorita ei el a plans noptile, datorita ei a suferit si a fost fericit. Nu o sa o uite niciodata si mereu o sa se gandeasca cum ar fi fost viata lui, daca ar mai fi asteptat si ar fi fost impreuna la facultate.
mai bn ca nu a astepta sa fie pe locul 2, fb a facut ce era el maimutoi..si ea de ce s-a dus cu ala la mare…
Nu regreta nici o clipa , nu poti pierde ceva ce nu ai avut niciodata.