O poveste adolescentina II

14
1297

 

Tinerii trăiesc intens și "nu pot iubii decât veșnic",au pudori,îndrăzneli și politețuri retro,se îndrăgostesc fulgerător,vorbesc prețios,fac declarații pasionale,jurăminte și gesturi de viață și moarte,cad în genunchi,sărută fotografii,amenință cu sinuciderea….Ei sunt "prea tineri",trec prin "faza eroică a tinereții".

Povestea mea,este o poveste simplă,o poveste a unei adolescente de 14 ani.Este o poveste care nu vrea să impresioneze pe nimeni,nu vrea să fie declarată cea mai frumoasă .Este ceva banal,ceva scris de o adolescenta,ceva care vrea să rămână în trecut și totuși în viitor.

Această poveste adolescentină a început acum o lună și ceva.

A fost un sentiment fulgerător ce a apărut fără să îmi dau seama.Pe zile ce treceau acest sentiment se accentua și devenea tot mai evident.Până ce am ajuns să îmi dau seama că acel sentiment ciudat se numește dragoste.

Eram nervoasă și foarte agitată,vroiam să scap de gândurile acele ce îmi străbăteau mintea cu o viteză fulgerătoare,vroiam să nu se fi întâmplat acest lucru,tocmai acum când nu aveam nevoie să se întâmple,dar nu puteam face nimic.

Încetul cu încetul m-am obișnuit și chiar începuse să îmi placă,dar mă și rănea foarte mult.

Mă rănea deoarece dragostea ce o purtam în suflet poate să fie o fantezie,fantezie?Da,deoarece nu sunt sigură că băiatul pe care mi-l doresc mă iubește și el…hmmm,cât de complicat.

Să vă povestesc cum a început totul și cum am fost prinsă în cușca dragostei.

Începuse totul în curtea școlii,era dimineață,era un frig îngrozitor.

Tremuram mai ceva ca un pui golaș și așteptam cu sufletul la gură să intru în clasă,unde avea să fie cald și bine.

Din greșeală mi-am întors privirea și l-am surprins pe Răzvan,cel mai draguț băiat din școală,privindu-mă foarte insistent,analizându-mă din cap până în picioare.Când și-a dat seama că l-am observat și-a lăsat privirea în jos ca un copil care a făcut ceva rău.

Eu am rămas foarte uimită,buimăcită crezând că mi se pare ceea ce am observat.Am intrat în clasă,mă mai încălzise-m puțin,dar nu puteam fi deloc atentă la oră.Mă tot gândeam ce la apucat pe acest băiat să mă privească așa,dar într-un final m-am consulat cu ideea că a fost ceva ce mi sa părut.

Salvată de la răspuns de clopoțel,ieșise-m în pauză,unde îl zărise-m din nou pe Răzvan privindu-mă la fel de insistent.

De data asta era clară ideea,nu mai avea cum să mi se pară,era ceva în-neregulă.

Ajunsesem acasă unde am stat ore în șir cu privirea țintită pe tavan și gândindu-mă la ce s-a întâmplat.

Eram total confuză,cum puteam să mă fi îndrăgostit de un băiat,pe care anul trecut nu îl puteam suporta,nu îmi făcea nimic,dar nu îi putea suferi fața….se întâmplă ceva ciudat.

 

Zilele următoare la școală au decurs în același ritm și sub aceleași priviri ce ni le aruncam unul altuia,până într-o zi când am dat nas în nas.În momentul acela a avut loc explozia nucleară în interiorul meu,rămăsesem blocat,parcă înmărmurită,simțeam milioane de furnicături în corp și o căldură ce îmi invada toate țesuturile.

Privirea lui strălucea incredibil de frumos,fața i-a devenit foarte palidă,dar obrajii s-au înroșit ușor.

Tot acest eveniment s-a desfășurat într=o fracțiune de secundă,norocul meu de la un leșin neprevăzut fusese colega mea care m-a tras de mână,în acel moment privirile noaste s-au despărțit și totul a revenit la normal,defapt aproape totul.Eu rămăsesem cu niște bătăi îngrozitor de puternice ale inimii.

 

În ziua aceea,când am ajuns acasă,mi-am dat seama că este ceva serios cu mine și că trebuie să fac ceva,dar ce?Nu știam cum să iau problema….zilele treceau și noi doi ne priveam nestingherit,eu îmi doream să fie al meu și să îl am lângă mine non stop.

Am încercat să îl uit,deoarece eu nu mă înțeleg bine deloc cu colegii lui de clasă din anumite motive personale.Dar nu am reușit,până mi-a venit ideea să vorbesc cu el ,dar cu un nume fals și intitulându-mă cu totul altă persoană.

Am început o conversație pe mess cu el,interesându-mă ce îi place,ce preocupări are în timpul liber,dacă are prietenă și multe altele.

După două zile de la această conversație eu i-am băgat Id de mess în lista mea personală.Din momentul acela am început să vorbim noi cu adevărat.Tot timpul când mă vedea pe mess intră pe mine,se strofoacă să țină în toi conversația întrebându-mă tot felul de lucruri infantile.

S-a organizat un concert la unul dintre Malluri.Eu am mers împreună cu părinții și niște prieteni de familia,în drum spre concert aveam o presimțire puternică,că îl voi întâlnii și așa a și fost. Cum m-am dat jos din mașină cum am dat față în față cu el.Am trecut pe lângă el făcându-mă că nu îl văd.În timpul concertului ne aruncam priviri insistente fără să ne vadă nimeni.

A doua zi la școală am continuat la fel,cu priviri foarte insistente mai ne zâmbeam discret,iar seara ca de obicei vorbeam pe mess.Până astăzi când am auzit că el cică este împreună cu o colegă de a mea cu care nu mă înțeleg deloc.Nu am crezut, dar mă durea foarte tare ceea ce am auzit,am fost posomorâtă toată ziua,ba am și plâns în ora de matematică fără să mă observe nimeni.Acasă nu am avut chef de nimic,abia mi-am făcut bagajele pentru excursia de sâmbătă,am plâns aproximativ o oră și jumătate.

Chiar nu știu ce să fac,să cred vorbele spuse de acele persoane sau nu,eu chiar îl iubesc și el la fel după cum se comportă doar ne trebuie timp până să fim împreună,chiar habar nu am ce să fac,ce să cred.

Mi-ați putea da un sfat?

14 COMENTARII

  1. […] O poveste adolescentina II Tue Nov 02, 2010 19:07 pm   Tinerii trăiesc intens și "nu pot iubii decât veșnic",au pudori,îndrăzneli și politețuri retro,se îndrăgostesc fulgerător,vorbesc prețios,fac declarații pasionale,jurăminte și gesturi de viață și moarte,cad în genunchi,sărută fotografii,amenință cu sinuciderea….Ei sunt "prea tineri",trec prin "faza eroică a tinereții". Povestea mea,este o poveste simplă,o poveste a unei adolescente de 14 ani.Este o poveste care nu vrea […] […]

  2. esti prea matura pentru varsta ta si cred ca ar trebui sa te bucuri mai mult de ceea ce simti,ce faci si sa lasi lucrurile sa isi urmeze cursul.Adevarata dragoste se rateaza doar din orgoliu…ai 14 ani comporta-te ca atare

  3. Ai foarte mare dreptate and_what?,nu vreau sa ma laud,dar acesta este adevarul,sunt prea matura pentru varsta mea,vad lucrurile cu alti ochi decat o adolescenta obisnuita de 14 ani si gandesc lucrurile la rece.Doar ca aceasta incercare m-a luat prin surprindere si m-a bagat intr-un joc foarte complicat numit dragoste ,pe care nici un adult in toata puterea nu l-ar castiga.In privinta orgoliului,sunt foarte orgolioasa,dar stiu si cand sa las de la mine.Nu e pentru prima oara cand ma indragostesc,dar de data asta este ceva mult mai profund.Oricum viitor imi apartine si trecutul devine istorie…sunt curioasa ce imi aduce ziua de maine.Multumesc mult pentru sfat!

  4. Buna
    Pentru inceput asi vrea sa stiu daca el stie cu cine vorbeste pe mes, daca esti tu sau "fata cu nume fals", apoi ii poti povesti despre sentimentele tale pentru el, nu trebuie sa ii marturisesti de la inceput ca il iubesti, ci doar ca iti este foarte simpatic si ca intrun mod ciudat te gadesti foarte des la el. Si in functie de ce iti va spune vei vedea cum" coordonezi" discutia.
    Bafta micuto!

  5. Da alina,stie ca vorbeste cu mine.Doar ca aseara am vorbit cu el pe mess si m-a intrebat daca imi poate pune o intrebare,eu i-am raspuns afirmativ.Iar el m-a intrebat daca il plac.eu l-am intrebat ce e cu intrebarea aceea si l-am intrebat si eu daca el ma place fara sa ii raspund la intrebare.Iel mi-a cerut sa ii rsp pt ca el a pus primu intrebarea si mi-a adresat-o deoarece vede cum ma uit la el.Eu i-am raspuns ca si el se uita la mine,iar el a inceput sa faca pe prostul,m-am enervat la culme.Astazi la scoala nu m-am uitat deloc la el si in seara asta m-am decis sa il ranesc putin punandu-mi la vatar o poza cu un baiat care sa-l dau drept pr meu,stiu e o prostie.Dar m-am simtit aiurea cand el aseara a facut pe prostul si acum vreau sa simta si el acelasi lucru.Ce sa fac?

     

  6. Vad in tine o oglindirea a mea,la fel eram si eu la 14 ani,visatoare…si acum sunt dar din tot ce vedeam frumos o mare parte s-a pierdut…Te intrebi ce sa faci?Uite,am invatat un lucru important:sa fii mereu onesta cu tine si sa faci ceea ce simti indiferent de ce iti spun cei din juc.Eu daca as fi in locul tau,l-as lua pe tipul in cauza de manecuta si i-as spune ce simt si apoi totul depinde de el.Daca este ceva in capul lui,o sa stie sa aprecieze o fata desteapta daca nu isi va cauta una pe masura lui.Astfel tu o sa te scutesti de suferinta de a iubi un om ce nu merita si poti sa iti vezi linistita de viata.Dupa cum ai spus este o poveste adolescentina si iubirea este ca un fruct iar la tine fructul este in procesul de inflorire lasa timpul sa treaca si fructul se va coace.In viata trebuie sa ai curajul de a fi tu insuti,chiar daca nu esti perfecta omul care te iubeste te vrea naturala,Gata cu vorba sa imi zici ce ai facut te pup

  7. Scumpa mea,m-am incurcat mai rau ca o pisica intre milioane de gheme.Am vorbit din nou cu el de pe id fals doar sa vad ce face..si si-a dat seama el singur ca acel id este fal si eu sunt posesoarea lui.Atunci eu m-am speriat ff tare si de frica sa nu mearga maine la scoala si sa le spuna tuturor ca il plac,mi-am pus o poza cu un alt baiat la avatar intitulndu-l prietenul meu.(poza era pusa pe id meu adevarat).El nu a mai spus nimic,astazi la scoala ma sorbea din priviri,eu nu m-am uitat la el dor cu coada ochiului,imi era rusine.Acuma m-am bagat intr-o mare incurcatura,il pot pierde si odata cu el imi voi pierde speranta si iubirea,nu stiu cum sa ies din aceasta incurcatura.Si cum ai spus tu mai sus..orgoliul chiar distruge iubirea.Imi vine sa inebunesc,este vina mea stiu..dar nu vreau sa-l pierd

  8. Tind sa cred ca nici tu nu stii ce vrei.Sinceritatea este unicul mod de a incepe ceva cu dreptul si afla ca nu o sa ai nimic de pierdut daca iti accepti sentimentele,este ceva absolut normal sa iubesti.Stiu ca iti este teama sa nu te creada penibila dar daca tine cu adevarat la tine sunt absolut sigura ca va aprecia la tine ceea ce lui ii lipseste adica CURAJUL.De ce te intereseaza ce cred colegii?Mai bine impacata cu tine decat perfecta in fata unor ipocriti care orice ai face iti gasesc defecte pentru ca multi cu asta isi pierd vreme,Haide mai mult curaj pt ca esti fata inteligenta.

  9. and_what?,sper sa imi fac curaj.Doar sti,eu am fost dezamagita in trecut de un baiat si imi este frica sa nu se repete si acum acelasi lucru

  10. Hmm doar de unul?Important este sa nu te dezamagesti pe tine,din dezamagiri ai de invatat lucruru importante cum ar fi:pierderea increderii in oameni si in tine,frustrare chiar si ura dar toate au in viata un rost,daca nu ar mai fi dezamagirinoi cum am deveni mai puternici?Nu trebuie sa fii atat de neincrezatoare ci trebuie sa iei tot ce iti ofera viata ca pe ceva constructiv altfel s-ar putea sa abandonezi prea repede lupte importante in cazul de fata lupta pe care o dai cu tine insuti:lipsa curajului de a spune ce simti.De ce sa ramai in acelasi banal spre care toti tind pt ca deh e mai usor sa bati in retragere?Demonstreaza-ti tie cine esti cu adevarat si lasa-te descoperita de cei care cred in tine.Eu zic ca e mai usor sa fii tu insati decat sa-ti triesti viata si clipele astea frumoase ale adolescentie sub o masca.Mai tarziu o sa razi de ce ti se intampla acum,este una dintre cele mai frumoase perioade pe care le traiesti.

  11. Multumesc pentru sfaturi.Am sa incerc sa imi recastig increderea in oameni si sa fiu mai puternica…sper sa reusesc.Multumesc mult pt sfaturi,mi-au fost de folos.Si mi-a facut placere sa vorbesc cu tine

  12. Salut.
    Sfatul meu este sa nu iti pui toata dragostea intr-o singura persoana.
    Nu se stie niciodata de unde o sa apara o alta persoana si o sa trebuiasca sa il iubesti si nu o  sa mai poti fiind ca nu mai ai incredere.
    Lasa baiatul sa iti demonstreze dragostea lui si pe urma treci la actiune.Se pare ca lui ai place sa fie curtat.
    O sa fiu putin cam crud dar trecand prin asta stiu ce inseamna:
    sa te astepti si la lucruri mai putin placute.
    Am simtit pe pielea mea de curamnd.
    Vad ca esti optimista si sa nu renunti niciodata la ce este frumos.
    Multa fericire.

  13.  
    nu fii proasta dak tu crezi k ai ceva in inima pentru el.spuneio in fata,asa te mai descarci.nu te-ai gandit ca el poate asteapta un semn de la tine,sa faci tu primul pas, ca el nu are curaj.lasa prietenii tai,prietenii lui deoparte care nu va intelegeti ca nu ei iti fac viata.

  14. Buna ,ma numesc Maddy….si eu am aceasta poveste ca si a ta …..chear si mie mi sau intamplat aceste lucruri si nici eu nj cum sa fac ca sa vb cu el(baiatul visurilor mele)…..eu sunt foarte timidaa …………poate u nu esti asa de timida ..cred ca ar trebuii sa ii spui toate aceste sentimente fata in fata…..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.