Nici nu stiu cum sa incep…La inceput totul parea a fi un joc,cum multe relatii acum se leaga pe sit-uri de socializare asa si noi ne-am cunoscut pe un site de socializare…Pe 20 august anul curent am reusit sa facem un an de cand relatia dintre noi incepuse sa ia o forma…Am inceput sa comunicam din zi in zi mai mult,nu ne mai multumeam cu messengerul sau fecebook-ul incepusem sa vorbim la telefon…Cu cat comunicam mai mult cu atat ne apropiam mai mult,nu eram pe aceeasi retea telefonica,am facut tot posibilul sa fim in aceeasi retea sa putem vorbi cat mai mult.Eram in aceeasi situatie ,sufeream din dragoste,ne povesteam si ne plangeam durerea.Ne-am apropiat enorm de mult sufleteste,atunci nu realizam dar ne-am indragostit fara sa ne dam seama,totul sa intamplat foarte repede,apoi a venit dorinta sa ne intalnim fata in fata cat mai repede posibil…Zis si facut,ne-am programat intalnirea si totul a fost de vis,a fost o intalnire foarte emotionanta si cu foarte multe peripetii.Ne-am placut din primul moment si ne-am dat seama ca tot ce simteam noi era adevarat,era dragoste…ne indragostisem…ne-am petrecut aceea noapte la hotel,am facut dragoste si ne-am declarat iubire fata in fata(nu speram vre-o data sa mai pot iubi,fusesem dezamagita in dragoste si imi pierdusem increderea)…
Si asa a inceput relatia noastra,fara sa gandim atunci prin cate vom trece…tot ce am simtit atunci si simt si in momentul de fata:iubesc si sunt iubita…Atunci pe moment cand dragostea te cuprinde cand nimic nu mai conteaza decat ca iubesti nu realizezi cat de grea este distanta ce despart doua suflete ce se iubesc(Anglia-Romania)…Dar noi am hotarat atunci ca distanta nu e o problema atat cat ne iubim,ca trebuie sa avem rabdare pana vom reusi sa fim impreuna zi de zi si noapte de noapte…Am trecut prin multe,certuri,discutii, gelozii(de ce petreci atat de mult timp cu acele persoane ,de ce nu mai sunat,unde esti,ce faci,etc),dar mereu le-am depasit pt ca iubirea ce ne-a legat e mai presus de toate…Distanta ne-a terminat,a fost de Sarbatorile pascale acasa,ne-am intalnit si am petrecut clipe de neuitat,momente pe care niciodata nu le vom uita orice ne rezerva viitorul…Acum in momentul de fata trecem printr-o pasa proasta,ne macina foarte mult distanta cu toate ca ne-am promis ca nu va fi o problema asta,ne certam din ce in ce mai des cu toate ca ne iubim enorm,am o situatie familiara complicata pe care nu o pot publica aici…
Uneori simt ca inebunesc de dor simt ca nu mai rezist…Te iubesc si te voi iubi toata viata si dincolo de viata daca e iubire am sa te iubesc botule…Nu vreau sa ne despartim pentru motive care impreuna ne-am promis ca le vom depasi oricat de greu ar fi…
Acest comentariu este foarte real….