O sa ma pierzi,iubire,si doar din vina ta.
O sa-ti dai seama prea tarziu,o sa ma rogi,o sa ma cauti si-atunci o sa-mi mai plangi de mii de ori ca sa te iert,dar n-o sa pot si n-am s-o fac.
N-am sa mai indur ceea ce nu merit. N-am sa mai las sa mi se faca „gauri” in inima si n-am sa mai plec capul .
N-am sa ma rog,si n-am sa stau,sa-mi plang de mila singura…te parasesc cu dor de noi,si n-o sa fie simplu.
Am sa mai vars si eu in zori lacrimi fierbinti,de jale, si-o sa blestem toti dracii ca mi te-au scos in cale.
N-am sa ma iert, si nici pe tine ca ai facut ce-ai vrut cu noi,ca m-ai lasat in intuneric sa strig,sa plang ,sa sufar dupa „doi”.
Si o sa iti aduci aminte bine,cand te priveam in albastrii-ti ochi si te rugam,de voie buna ,sa nu ma lasi sa-ti plang de dor.
Stiu,o sa-ti fie:dor,jale,si dispret atunci. ��