Azi, înalț sus la cer un alb porumbel,
Ce-n plisc ramura de măslin o poartă,
Dechideți fereastra oameni buni,
Primiți cu drag acest sol , acest simbol,
Ca-n casa voastră pacea să domnească,
Gânduri pure și imaculate să vă însoțească
Și să vă amintească tot mereu
De divina misiune ce doar prin viaţă o avem.
Azi, vă îndemn oameni buni să arboraţi
Peste tot, în întreaga lume,
Un steag alb cu un mesaj de la noi ,
Că vrem pace, pace pe pământ
Nicidecum vreun năprasnic război.
Azi, eu vă invit ca pipa păcii s-o fumăm,
Șanse nouă, oamenilor, să ne acordăm,
Viaţa, care-i mai presus de orice în astă lume,
Să triumfe peste tot şi oriunde,
Norii grei de fum să se risipească,
Și pacea, pacea pe pământ să izbândească.
Azi , un îndemn celor îndrituiţi, adresez
Ascultați de noi , cei mulți,
Care pentru voi suntem mici ca niște furnici,
Că noi pace vrem , nicidecum război
La început credeam că voi glumiți,
Dar nu vă place să trăim și liniştiţi,
Sub ameninţări zi de zi trăim,
Că mâîne poate n-o să mai fim,
Cheia nuclearei distrugătoare este la purtător
Şi la cheremul lor, al conducătorilor , noi vom fi
În marea lupta și duelul orgoliilor.
Azi , strigăm din răsputeri,
Că pace vrem şi vă implorăm,
Dați mâna , vorbiți între voi și vă -mpăcați,
Ca pe planetă să trăim ca niște frați,
Lăsaţi armele jos, la picior,
Să meritaţi acel brav onor,
De nu, veţi sfârşi şi voi odată cu noi,
Că lumea nu poate îndura răul din viaţa sa
Şi se va răzbuna crunt pe voi,
Că nu vreți pace, vreți doar război.
