Zilele trecute am gasit acest site si am hotarat sa scriu si eu povestea mea care nu este tocmai fericita! De la varsta de 16 ani am avut scutere iar la 18 ani mi-am luat permisul si am avut mai multe motociclete. Acum am 27 de ani si nici nu mai vreau sa aud de motociclete cu toate ca eu fost marea mea pasiune! De ce nu mai vreau sa aud? In urma cu 4 ani am cunoscut o fata minunata pe care am iubit-o si o iubesc inca foarte mult si ea la fel pe mine! Am fost impreuna 2 ani si am petrecut foarte multe clipe frumoase! Am fost in foarte multe excursii si ne-am petrecut sarbatorile impreuna! Vroiam sa ne casatorim! In urma cu 2 ani am fost invitati la o nunta unde din cauza programului incarcat de peste zi am decis sa merge doar seara la sala la nunta! In jurul orei 22:00 trebuia sa ma duc sa o iau pe ea si dupaceea sa ne indreptam amn2 catre sala respectiva. Fiindca sala era la iesirea din oras si era ceva drum de mers am decis sa ne ducem cu motocicleta mai ales ca eu nu prea beau alcol si pute-am sa ma duc cu ea. M-am imbracat, m-am urcat pe motocicleta si am plecat catre ea, am ajuns la ea si am asteptat-o putin… Eu nu ma duceam nici un metru fara casca in cap si nu duceam pe nimeni fara casa in cap pe motocicleta! NU am dus de la 16 ani pana atunci pe nimeni fara casca si nu am avut nici un eveniment rutier! In seara respectiva dupa ce a coborat am stat vreo 5 min in fata blocului pentru ca ma rugat sa o las fara casa pentru ca o sa I se strice machiajul si parul. Am acceptat si regret! Ne-am urcat pe motor, eu cu casca ea fara… am plecat catre sala dar imediat dupa iesirea din oras din sens opus venea o coloana de masini destul de lunga… un baiat de 19 ani care nu avea rabdare a iesit pe contra sens fara sa se uite daca vine sau nu ceva din fata… aveam in jur de 90km/h o viteza rezonabila in conditile de circulatie respective doar ca atunci cand mi-a iesit in fata nu am avut cum sa-l mai evit pentru ca nu l-am vazut fiindca a iesti la cativa metri in fata mea! A urmat o cazatura groaznica!
Am fost transportat la spital si 3 saptamanani nu am stiut de mine! Nu stiu nimic din cele intamplate in acele 3 saptamani. Dupa 3 saptamani am inceput sa-mi revin numai ca nu stiam de ce nimeni nu imi zice nimic de prietena mea… dupa cateva zile am aflat ca ea a murit pe loc momentul accidentului iar eu am mai avut o sansa pentru ca am avut casca! Pot sa zic ca nici acum nu mi-am revenit 100% si ma tot gandesc la acea seara in care nu a vrut casca! In 2 ani de zile cat am fost cu ea pe motor tot timpu am avut casca amn2 dar nici un accident si prima data cand am fost fara casca unul din noi… Nu pot sa-mi iert gresala mea! Am lasat-o fara casca si poate ca daca avea casca mai avea si ea o sansa ca si mine!
Aveam planuri mari si vise dar toate au fost spulberate in acea seara! De atunci nici nu mai m-am uitat la motociclete! Ideea este ca trebuie sa fim foarte atenti si la cele mai mici detalii si sa profitam la maxim de ceea ce avem pentru ca maine s-ar putea sa nu mai avem nimic! Intr-o fractiune de secunda totul se poate transforma! In plus in acea seara ea imi tot zicea sa o las fara casca ca doar nu o sa moara acum ca nu are casca si uite ca sa intamplat! Noi ne radeam de multe ori ca numai moarte si motocicleta ne vor separa dar acele glume au ajuns acum realitate si cand ma gandesc la tot ceea ce vorbeam la toate glumele imi dau seama ca au devenit realitate! Si realitatea doare!!!!
este frumos scris spus…cu invataturi pentru cine le vede.
In cazul tau da e dureros, si o sa doara pe tot parcursul vietii tale…nu e vina ta ca s-a intamplat asa, poate si daca avea casca pe cap tot murea. A fost destinul ei, si, si al tau; stim ca si in tine ceva a murit. ..imi pare sincer tare rau…16 ani pacat! RIP
Nu te mai invinovatii!…nu e vina ta,acesta lucru nu se poate controla. ..pff cu adevarat dureros dar sa sti ca ea nu cred k ar vrea sa te vada in starea in care esti acum…ai grija de tine!
Nu vreau sa fiu rau dar voi nu aveti taxiuri acolo. Ce rost avea sa mergeti pe motocicleta . stiu ca par cpt. Hindsight dar cam asta e adevarul.
Dar 90% e vina ei , daca alegi coafura in defavoarea sigurantei tale , nu fi surprins cand selectia naturala isi spune cuvantul.
…:( din pacate viata ne da uneori lovituri atunci cand ne asteptam mai putin. cu siguranta esti marcat pentru totdeauna de cele intamplate, si eu mi-am pierdut tatal cand aveam 7ani a murit intr-un accident de masina, au trecut ani si oarecum mi a marcat viziunea asupra vietii inca de pe atunci si m a facut sa imi pretuiesc ff mult mama, ca si cum in fiecare clipa mi era frica sa nu o pierd si pe ea. desi nu sunt o pers nu sunt extrem de religioasa, nu pot sa neg ca viata este un mister si anumite tragedii chiar se intampla intr un ceas rau..