Poveste de iubire

0
254

Vreau să-mi citești la ceas de seară,
Povești nemuritoare de iubire,
Iar la ureche printr-o șoaptă mai ușoară,
Să-mi cânți duios în semn de aminire.

Eu te aștept cu suflet înghețat de dor,
Cu palme reci și ude de emoții,
Trăiesc din plin povestea noastră pe norul plutitor,
Visez cu ochii larg deschiși în liniștile nopții.

De multe ori ți-aș scrie o scrisoare,
Și să-ți trimit îmbrățișările-ntr-un plic,
Mi-e teamă că din el cuvintele-o să zboare,
Și n-am să pot atunci iubirea s-o explic.

Tu sigur ai să-nțelegi povestea de iubire,
Și fără rândurile scrise pe hârtie,
Iar de-ai să-mi vezi în ochi dâre de fericire,
Tu ai să știi că viața nu-mi este pustie.

Noi doi și o poveste scrisă undeva pe cer,
La răsărit și la apus să fie călăuză,
Pentr-o poveste de iubire eu viața îmi ofer,
Și nicio clipă n-am să fiu confuză.

 

Larionesi Victorița-Ioana

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.