E putin ciudat sa-ti scri povestea pe un site,dar cand te simti singur,simti nevoia sa te descarci cuiva.Am decis sa scriu aici pentru ca ma simt singura si am nevoie de sfaturile cuiva.
De multe ori ii povestesc mamei (este prietena mea cea mai buna) dar stiu ca nu ii face bine sa ma vada suferind,ea este bolnava si nu are nevoie de inca o suparare din partea mea.Ea ma cunoaste si stie ca desi zimbesc si sunt „zapacita” asa cum spune ea si prietenii mei,nu sunt bine deloc.Dupa o relatie de 3 ani,m-am despartit de iubitul meu pentru ca imi spunea ca nu mai simte nimic pentru mine,stiam ca minte doar sa-mi fie mie bine pentru ca parintii lui nu m-au placut si nu ma placeau si ma jigneau fara motive tot timpul.Am plecat intr-o alta tara cu familia mea,ne-am intalnit in seara in care am plecat si mi-a spus plingand ca o sa ma iubeasca toata viata.
Dupa vreo cateva luni el si-a facut o iubita,nu pot explica in cuvinte cat de tare m-a durut ca m-a inlocuit…ne mai auzeam din cand in cand la telefon,ne-am vazut de 2 ori cand am fost in vacanta in tara.Am renuntat sa mai vorbesc cu el la telefon crezind ca o iubeste pe fata cu care e acum.Au trecut aproape 2 ani de cand ne-am despartit.Nu a existat nici macar o zi in care sa nu ma gandesc la el,nu a fost nici macar o seara in care sa nu adorm cu gindul la el…Credeam ca lui ii este bine si ca e fericit,m-am inselat,de cateva saptamani ma suna si imi spune ca regreta ca m-a lasat sa plec si ca nu a facut mai mult pentru noi cand trebuia,imi spune ca tot eu sunt femeia pe care o va iubi toata viata.
Acum imi e si mai greu,nu stiu ce ar trebui sa fac,tremur atunci cand vad ca ma suna,il iubesc enorm dar nu stiu daca ar trebui sa mai vorbesc cu el.Pe langa distanta,ne mai despart prietena si parintii lui….Nu ma pot apropia de nimeni altcineva,daca nu voi fi cu el nu o sa mai fiu cu nimeni niciodata!!!
Nu este deloc ciudat sa'ti deschizi inima in fata unor persoane pe care nu le cunosti. Sfatul cel mai intelept poate sa vina de unde te astepti mai putin.
In ceea ce priveste povestea ta, eu pot doar sa spun ca traiesti o perioada melancolica si in curand aceste trairi vor fi pentru tine istorie.
Of,Doamne.. Stiu exacat ce simti parca am fi amandoi in aceiasi barca.stiu cum este sa iubesti cu toata fiinta ta, cum este sa te lasi pe tine pentru cel pe care il ubesti, sa nu poti zambi pt ca nu mai este langa tine.Daca te-ar iubi nici un zid nu ar fi suficient de gros pt al putea sparege ca sa ajunga la tine.Nici maica-sa nici taica-su ,nici o tona de minciuni sau oameni rai nu l-ar inpiedica sa te stranga in brate,cea mai frumoasa fata ar fi doar o imagine stearsa pe langa tine…eu as face toate astea pt tipa pe care o iubesc,partea proasta este ca eu nici macar nu exist pt ea sunt doar un moft sau o jucarie cu care se mai joaca din cand in cand.as face orice pt ea ,oricand,oricum doar sa stiu ca este fericita.Doamne cat de mult o iubesc:( sfatul meu este sa ai incredere in Dumnezeu dar si in tine, tine capul sus altfel suferinta o sa se transforme in tristete si tristetea in depresie.eu inca trec prin depresie…Uite daca ai nevoie sa vb cu cineva imi poti lasa id-ul de mess.ai grija de tine viata este o lupta iar noi niste soldati!sper sa iti gasesti fericirea,o fata care iubeste ca tine o merita din plin!
sincer ,,, dca chiar va iubiti ,, ar trb , sa risti ,,,
Trebuie sa risti,ca vad ca il iubesti enorm:*
dar cum pot sa pun i eu aici povestea mea
Buna, poti sa ne scri povestea ta, aici: http://povesteata.eu/povestea_ta/
Daca nu reusesti, mergi la pagina de contact, si scriene pe e-mail direct.
…daca il iubesti lupta pt el, si sa nu tii cont de nimic altceva…