Prea multă inocență strică….

2
3962

Povestea mea a început acum 4 ani și jumătate și s-a terminat acum 4 ani. Timp de 6 luni am vorbit pe messenger cu o persoană cu mult mai mare decât mine, era minoră, habar n-aveam ce fac. El,în schimb, era un bărbat în toată firea, avea o relație de 7 ani și mai era și un cunoscut. El a început să spună după ce am vorbit o lună pe messenger că s-a îndrăgostit de mine, deja aveam o relație de câteva luni când el îmi mărturisise acest lucru. Eram debusolată, niciodată nu m-am gândit că se va întâmpla asta, deoarece aveam niște discuții normale cu el, ba chiar mă mai sfătuia. El este străin, deci era imposibil să mă gândesc să am o relație cu el. Cu toate astea, el a insistat timp de 2 luni, îmi trimitea sms-uri în fiecare seară, aveam e-mailuri de la el în fiecare zi, în care mă ruga să îl accepte, că e în stare să o lase pe ea pentru mine. Fiind prostuță (prea,prea inocentă la acea vreme), am acceptat să continui să vorbesc cu el.Era deja aprilie când am acceptat să continui, nici azi nu știu de ce am acceptat. În iunie, chiar de ziua lui am ajuns să-l văd pentru prima dată, am plecat în vacanță în acea țară tocmai pentru a-l vedea pe el. M-am simțit copleșită când l-am văzut prima dată, îmi oferea acea siguranță de care aveam nevoie, era atent cu mine, venea și din alt oraș numai să mă vadă,cel puțin asta credeam atunci.

 

Astăzi, nu-mi vine să cred cât de inocentă am putut fii, cât l-am crezut. În iulie aceluiași an, mi-am dat seama că nu pot continua asta, pentru că el era cu mulți ani mai mare decât mine și pentru că și el,dar și eu aveam o relație. El a insistat, și ca o persoană fără minte am continuat să vorbesc cu el pana în septembrie, când a trebuit să mă întorc acasă,după aceea nu am mai vorbit decât o singură dată cu el, apoi totul s-a terminat,de atunci nu am mai primit nici măcar un sms,nimic, ca și cum nu a existat nimic între noi, sau mai bine zis ca și cum nu am existat în viața lui.

 

Am suferit un an după el, cred că din cauza mea s-au întâmplat toate astea, pentru că am acceptat și nu mi-am dat seama că în final doar eu voi suferi. Astăzi, după 4 ani el este însurat, eu în aceeași relație de atunci,cu același băiat, care m-a făcut să-l uit pe el. Așadar, cred că am învățat din toată această poveste și niciodată nu voi mai repeta aceleași greșeli. Nu e frumos să iubești doar tu, ci să fie împărtășit! 

2 COMENTARII

  1. E bine ca intr-un final ai realizat ca nu a fost bine ce s-a intamplat, si-n viitor nu vei mai face aceleasi greseli..Noi fetele de obicei suntem cam naive cand vine vorba de un baiat,mai ales cand suntem mai mici iar cand ne maturizam majoritatea ne dam seama ce am gresit si cand. Dar sunt fete care nu vad greselile trecutului nici la batranete:D
    Felicitari pentru ca ai depasit momentul. Si…be happy! O viata ai! :*

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.