Cine s-a ars cu ciorba de prea multe ori, in cele din urma ajunge sa sufle si-n iaurt… Poate ca parafrazand, am putea face urmatoarea afirmatie: cine a suferit de prea multe ori in relatiile de dragoste, va ajunge sa se teama pana si de propriile sentimente.
Cand dragostea se confunda cu suferinta…
Suntem inclinati si mai ales inclinate sa credem, (daca vorbesc din punctul de vedere al femeilor) ca atunci cand suferinta este confundata cu cea mai sublima si mai puternica dintre simtiri, femeile, in general, iubesc prea mult, cu o dragoste ”bolnava”. Toata finetea si romantismul unor relatii ce pareau cele mai sincere povesti de dragoste, se disipeaza lasand in urma dependenta durerosa de cel care ar fi trebuit sa le insoteasca pana la sfarsit, atat la bine, cat si la greu.
Cand dragostea nu e altceva decat o dependenta
”Narcoticul” ce-l are ”mandatar” pe Cupidon se poate transforma din pasiune, in obsesia de a trai false povesti adevarate de dragoste. Este oarecum similar cu dorinta aproape maniacala de a-si pastra partenerul mai presus de confortul, siguranta sau fericirea propriei persoane. Pretul, pentru ca intotdeauna exista un pret de platit, echivaleaza cu pierderea demnitatii si autostimei.
Fara sa mai punem in discutie profunzimea sentimentelor prezente in cele mai romantice povesti de dragoste, cand dragostea devine obsesiva, la origini se afla de regula necesitatea profunda a unei iubiri nesatisfacute. In perioada copilariei, se prea poate sa nu fi avut parte de iubirea materna si paterna, motiv pentru care, ajunsa in perioada adulta, femeia este dispusa sa faca orice pentru pastrarea unei relatii de dragoste si evitarea suferintelor similare primilor ani de viata.
Cand iubirea-i blestemata
Din pacate, se intampla ca aceste femei, private de afectiunea din timpurile copilariei, in loc sa se apropie si sa se refugieze in bratele unor barbati protectivi, demni de ele, sunt atrase de situatii si persoane asemanatoare celor cu care au avut deja de-a face. Rezultatele ”imbraca vestmintele” unor povesti de dragoste alaturi de barbati casatoriti, ori alaturi de persoane incapabile sa exprime niste trairi profunde, din cauza imaturitatii sau a dependentelor de drogurile adevarate.
Familiaritatea unor astfel de tipologii masculine indeamna femeile sa retraiasca in mod analog intreaga dinamica a procesului de nepasare si abandon, reinterpretand astfel falsele povesti de dragoste. Totul deoarece in asemenea ipostaze, se simte mult mai in largul sau decat in prezenta unei relatii de dragoste normale care, in viziunea ei este mai degraba un fel de ghimpe pe care nu-l poate tolera.
Vindecarea miraculoasa de amorul ”bolnav”
Ca orice depedenta, si boala de a iubi obsesiv este vindecabila mai repede sau mai tarziu. Spre fericirea ”suferindelor” ce se credeau fara scapare, ”vindecarea” incepe in momentul in care se face primul pas in scopul ”dezintoxicarii”. Altfel spus, o data ce se rupe acel cerc vicios interpretat si perceput sub forma unor povesti adevarate ”hranite” cu seva dragostei, imediat ce femeia este constienta ca viata desi-i limitata, trebuie traita pana la ultima suflare, obsesia maniacala va lua sfarsit.
Este decisiv asadar, ca femeile ”bolnave” sa caute ajutorul in randul familiarilor si a persoanelor care ii vor binele neconditionat. Cu toate ca le va fi deosebit de greu sa admita prezenta unor situatii si persoane care nu fac altceva decat sa le ”otravesca” sufletul cu niste pseudo – relatii de dragoste, antidotul, la urma urmei, ramane la cheremul lor.
Terapia cu iubire pentru curarea povestii de dragoste ”narcotizante”
Pentru tratarea si prevenirea acestei ”dependente”, intr-un mod complet neinvaziv, se poate apela la diverse tehnici de terapie. Adeseori se recomanda frecventarea cu regularitate a unor grupuri in care cu totii au in comun aceeasi dependenta de relatiile de dragoste ”cancerigene”.
Descoperirea stimei de sine si a respectului sunt etape complexe in procesul care va avea ca finalitate, uitarea acelor povesti adevarate in care ”zanele” sunt unite doar cu suferinta. Intr-un final, dupa ce au simtit pe propria piele experientele dureroase, se pare ca femeile se lecuiesc.
Si fara sa mai fie disponibile represariilor partenerilor – inamici, fara sa mai fie dispuse sa se sacrifice, vor avea parte, in sfarsit, de una sau de mai multe povesti de dragoste, sincere si mai ales ”sanatoase”.
🙁