Parcă te-ai teleportat în Paradis și în fiecare zi calci pe norișori pufoși. Îl adori pe noul partener și nu știi cum ai putut fi atât de norocoasă. Pare că e bărbatul perfect alături de care vrei să trăiești până la adânci bătrâneți. Poate chiar ați luat și decizia de a vă muta împreună deși abia vă cunoașteți, dar sentimentul reciproc care vă leagă e mai puternic decât timpul. Credeți că iubirea voastră va învinge tot și va rezolva toate problemele cu care vă veți confrunta. Pentru asta e nevoie de o mulțime de alte lucruri, iar ce trăiți acum nu este iubire, ci prima fază de îndrăgostire.
Dubiile…
… apar la tot pasul. E o contradicție de gânduri: el e alesul, ce grozav e versus oare mă înșeală, dacă se răzgândește etc. Practic un soi de anxietate care nu se potrivește cu ideea de echipă, cu încrederea construită în timp, cu liniștea pe care ți-o dă iubirea construită de-a lungul anilor. Dar acest proces de îndrăgostire are rolul lui. Fără el nimeni nu ajungea să fie împreună cu cineva și să treacă la următoarea etapă de iubire matură.
Un soi de egoism
La început poate fi dificil să te pui în papucii celuilalt, să te gândești la ce simte, ce vrea, ce nevoi are. Ești concentrat pe propria persoană, dacă partenerul bifează toate criteriile acelea prin care să te facă fericit. E grozav să fii în contact cu propriile nevoi și în același timp pentru a construi o relație sănătoasă e necesar să te uiți și la nevoile partenerului, nu doar ale tale.
Lipsa spațiului
Și nu doar unul fizic, ci și unul mental. Vrei să petreceți împreună fiecare secundă ca și cum s-ar termina lumea și mâine nu mai există sau nu mai vine. Neglijezi celelalte aspecte ale…