Tu ești tu și nimeni altul ca tine,
Un lait motiv adeseori în minte îmi revine,
Și mă-ntreb firesc, oare eu cu ceva greșesc?
Spunându-ți aste cuvinte așa bine știute
De mult, din alte vremuri venite?
Tu ești tu și nimeni altul ca tine,
Cu un bogat trecut în astă lume ai venit
Și vrei să arăți întregii lumi un adevăr,
Care-i suprem și la care doar în vis așa ceva speri.
Tu ești tu și nimeni altul ca tine,
Frumos și chipeș ca Făt Frumos,
Cu suflet mare și mărinimos,
Și dragostea de viață te-a făcut,
Să lași în urmă al tău încercat trecut.
Tu ești tu și nimeni altul ca tine,
Și-mpreună Povidența ne-a unit,
Prin al ei joc probabilistic de nimeni știut,
Dar lozul cel mare noi l-am câștigat,
Să arătăm lumii darul cel mai de preț,
Nesperat, dar sigur prezent în Univers.
Tu ești tu și nimeni altul ca tine,
Câteva cuvinte ce-n vin în minte,
De undeva, din vremuri apuse,
Care în astă viață m-au ghidat
Și-așa mi-am dat seama că tu ești acel bărbat.
Tu ești tu și nimeni altul ca tine,
O ghicitoare al cărei răspuns l-am dat,
După ce prin Univers eu am umblat
Și de acolo de sus eu am văzut
Viitorul, care-i atât de presus.
Tu ești tu și nimeni altul ca tine,
Un mesaj profund ai tu pentru lume
Și-ndată ce secretul se va afla,
Se va ridica-n asta lume cortina
Și fiecare om de pe pământ,
În libertate și dragoste va trăi
O veșnicie, într-un sacru legământ.
