umbrele trecutului

7
1062

 

Desi au trecut 15 ani de cand l-am cunoscut si multe lucruri s-au schimbat in viata mea de atunci, inca nu pot sa il uit.Aveam 13 ani cand l-am,, vazut'' cu adevarat prima data.Ciudat parintii nostri erau si inca sunt prieteni de familie.Soarta a facut sa fim nascuti in acelasi an ,aceeasi luna numai la un interval de zile diferenta unul de altul.Era o zi de vara cand l-am vazut cu altfel de ochi de cum il vedeam pana atunci.Am inceput sa devenim tot mai apropiati unul de altul eram cei mai buni prieteni si ne comportam ca fratii.Toti prietenii nostri ne ,,acuzau'' ca ne ascundem de ei si ne spuneam mereu cum se poate sa fim numai amici din moment ce petreceam tot timpul impreuna ?Insa adevarul era ca eram numai foarte buni prieteni nu ca nu mi-as fi dorit eu sa fim mai mult .A trecut mai bine de un an si pt ca liceul la care eram era la o anume departare de satul in care locuiam ,stateam de luni-vineri la internat si ma intorceam numai in weekend acasa.De abia asteptam sa vina weekendul sa il pot vedea ,imi era un dor nebun de el ,gandul meu era numai si numai la el.Intamplarea a facut sa se apropie ziua lui ca a mea sa fie la numai 24 de zile dupa si am hotarat sa sarbatorim impreuna ziua noastra de nastere.Iar eu ma decisem ca in sfarsit sa ii spun cat de mult il iubesc …nu stiam cum va reactiona si ce va spune si sincer nu ma interesa voiam sa ii spun cat de mult inseamna el pt mine.Eram in toiul petrecerii si la miezul noptii cand trebuia sa suflam in lumanarile tortului si sa ne punem o dorinta ,m-a luat de mana si m-a privit lung in ochii si mi-a sp :,,pune-ti o dorinta si apropo nu ti-am sp niciodata pana acum ,dar te iubesc''LA multi ani si ma sarutat.Eram intr-o stare de soc ,nu imi venea sa cred ce aud .Toti in jurul nostru ne priveau uimiti.

 

Ma luat de mana si m-a tras de-o parte sa vb cu mine asa mi-a sp.Eram inca uimita si socata si in culmea fericirii insa nu puteam sa sp nimic

Park si acum ii simt atingerea placuta si mangaierea lui tandra pe fata mea ,iar ochii lui mari si negri imi patrundeau adanc in suflet .,,De ce nu spui nimic?ma intrebat.Oare nu simti si tu la fel pt mine?Te-am iubit din prima clipa si voiam asa de mult sa iti sp cat de mult te iubesc insa nu am avut curajul.Te rog spune ceva !Mi-am apropiat buzele de el si l-am sarutat incetisor ca apoi sa il simt cum ma strange tare in brate si park voia sa ma manance cu sarutari.Eram amandoi in culmea fericirii si ne iubeam ca doi copii nebuni .Park toata lumea era a noastra .Nu ne pasa de nimeni si de nimic.Ani au trecut si iubirea noastra crestea tot mai mult pe zi ce trece.Insa intr-o zi soarta a facut ca iubirea noastra sa ia sfarsit.Aveam 19 ani amandoi si eu lucram intr-o companie italiana ca si TRANSLATOR si studiam pt asistent medical ,pe cand el isi abandonase studile si se ocupa de bussiness-ul familiei sale.Ma intorceam bucuroasa in satuletul nostru si de abia asteptam sa il vad pt ca trecuse mai bine de 3 saptamani de cand ne vazusem .Nu il anuntasem ca vin ,voiam sa ii fac o surpriza si de fapt surpriza mi -a facut-o el prin faptul ca il surprinsem cu altcineva .

 

Ma inselasem si nu imi venea sa cred.A incercat sa imi explice ca din cauza jobului meu si pt ca eu studiam el a devenit nesigur si ca nu mai vrea sa fim un cuplu dak nu renunt la tot si sa ma casatoresc cu el.Nu imi venea sa cred ca omul pe care il iubeam mai mult decat pe oricine ,se dovedea a fii asa de crud.Insa mi-am luat inima in dinti si din aceea zi nu m-am mai intors in satuletul nostru si nu l-am mai revazut de atunci.Iar acum ,de 6 ani locuiesc in Londra sunt casatorita si mama unui baietel de 2ani si 6luni lucrez intr-un spital mare din londra si sunt multumita de cum viata mea sa schimbat .Insa cu toate acestea nu il pot uita si imi este frica de ziua cand voi veni in vizita in satuletul nostru si il voi revedea.

 

Din cate stiu si el are o fetita de cam aceeasi varsta a fiului meu insa se pare ca nici acum nu are o relatie serioasa.Sunt zile in care ma gandesc tot timpul la el,de aceea am simti nevoia sa ma descarc de bagajul incarcat cu umbrele trecutului.Va multumesc ca m-ati asculat .

                                  claudia

Comentarii

Comentarii

7 COMENTARII

  1. ce am constatat…ca omul mult se ghideaza dupa orgoliu si nu dupa sentimente…aplica mentalitati gata luate …gen …inselatul…

  2. poate nu sunt cea mai buna persoana la dat sfaturi dar daca, casnicia ta nu a reusit sa stearga amintirile frumoase cu prima iubire probabil va ramane asa,poate ar trebui sa vb o data cu el sa te convingi de sentimentele pe care i le porti acum si sa ie-i o decizie,avem doar o viata si daca nu o traim alaturi de persoana iubita ci doar langa cea draga nu e completa,oricum interesanta povestea ta…succes

  3. Sper ca l-ai iubit pe sotul tau cand te-ai casatorit si ca-l iubesti in continuare. Sentimentele pe care le mai porti fostului tau iubit pot fi datorate doar nostalgii tineretii si a orgoliului ranit.
    Incearca sa-ti canalizezi energia si iubirea spre familia pe care o ai. Cum te-ai simti sa-i pierzi ? Merita sa te complaci in sentimentele pe care crezi ca le poti fostului cu riscul de al pierde pe actualul?
    Priveste-l pe sotul tau, apreciaza-i calitatile si minimizeaza-i defectele si bucura-te de viata alaturi de familia ta. Altfel risti sa te trezesti intr-o buna zi si sa realizezi ca ai pierdut ani buni din viata tanjind dupa ceva ce n-a fost.
    Fostul tau prieten/iubit a fost foarte egoist atunci cand ti-a cerut sa renunti la tot pentru el. Bravo tie ca ai putut atunci sa te rupi de el. Ai realizat foarte multe pana acum si viata ta nu s-a sfarsit , inca mai ai multe de realizat. 
    Ai fost atunci curajoasa si inteleapta. Ramai asa.

  4. Claudia, este foarte normal sa te gandesti la trecut, mai ales daca a fost frumos.Toti o facem. Si fiinca esti departe de casa e firesc sa te intrebi ce mai face X, Y! Sa nu te temi sa dai ochii cu el, n-o sa te pape nimeni; poate o sa va bucurati amandoi. 🙂 ~ Sa nu te culci cu el!
    Mie mi-a mers la suflet povestea ta. Multumim ca ne-ai scris. Bafta in tot!:) 

  5. Frumoasa poveste….Chiar pe suflet…Iar voi ce ati scris aici…nu mai judecati lumea..e vb de iubire..e cel mai sfant lucru posibil pe lume…Adevarul este ca ceea ce nu merge de la inceput..nu va merge niciodata sa stii…asta e …a fost frumos..a fost o experienta ..din care probabil amandoi ati invatat multe:)Conteaza mult:)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.