Salut,mă numesc Crispy,sunt o adolescentă ,dar cu sufletul unui copil mic.Vreau să vă împărtășesc povestea mea de dragoste,tristă dar în același timp atît de frumoasă…
Totul a început cu 4 ani în urmă,m-am îndrăgostit enorm de el,și el la fel,purtam o dragoste mare unul pentru celălalt,părea a fi o idilă perfectă, dar trecînd ani,se scutură și farmecul iubirii…Da,am iubit enorm, mă acufundam în vise ,,aveam planuri mari împreună ,părea a fi totul ideal pînă ce nu se apropia ziua lui de naștere.Acum cînd sunt deja 4 ani de fericire,a aparut și tristețea.Băiatul de care m-am îndrăgostit nu mai este acel ce a fost cîndva,ochii lui deveneau nepăsători,zimbetul lui fals,sărutul parcă ar fi din datorie ,iar cel mai dureros a fost indiferența…credeam ca e un vis ,dar de fiecare data mă distrugea zi de zi,ora după oră,minut după minut,și nu știam ce să fac ,ce să cred…El spunea că totul e ok ,că nimic nu sa schimbat ,însă se prefăcea fiindcă nu vroia sa mă piarda..
El tăcea,iar tăcerea mă distrugea..Apoi cu citeva zile înainte de ziua lui de naștere am aflat că are pe altcineva,nu am aflat de la el dar de la altcineva…În momentul acela am început să urăsc pentru că îl iubesc,că ma făcut să sufăr cum nu a făcuto nimeni….urăsc pentru ca nu a fost sincer cu mine..E ironic dar în acel moment l-am telefonat,lacrimi curgeau,desigur deja știa totul că am aflat,el era distrus,nu știa ce să facă ca să nu mă piarda..Nu puteam înțelege de ce a făcut aceasta ?ce îi lipsea?de ce ma mințit?de ce ?de ce?Întrebări la care nu găseam răspunsuri…A ajuns momentul zilei lui de naștere,evident l-am felicitat frumos,el sa uimit,ma sărutat și mia povestit cum a fost,că nu o iubește,doar o atragere pentru care îî pare rău imens,,ironic dar l-am crezut…
De ziua lui credeam ca o să fie bine,ne-am împăcat,dar iarăși certuri,mă mințea continuu,apoi ne-am despărțit…E greu să te desparți de persoana cu care ai petrecut 4 ani de fericire,clipe nemaipomenite,și iată că ne-am despărțit..Au trecut 4 zile după despărțire,mă simțeam disperată,distrusă,și cînd mă simțeam puțin mai bine ,atunci el apărea din nou în viața mea,și iarăși eram confuză,lacrimi,durere….
A trecut o perioadă de timp,a simțit că mă pierde,și îl durea,iar durerea lui mă facea mai puternică…Desigur că vroia să ne împăcăm,,dar nu a fost așa ușor să-l iert,,,și în fine l-am iertat,pentru că nu puteam să distrug 4 ani de iubire,îmi era greu fără el,ft greu,,,orice colțișor îmi amintea de el,absolut orice..Se spune că dacă ierti ,ești prost,dar nu cred așa,a ierta înseamnă a fi puternic…Acum totul pare a fi normal,au trecut 3 luni de cînd iarăși ne-am împăcat,,însă nu este ceea ce a fost,sentimentele,dragostea,atașamentul,încrederea…daaa ,m-am schimbat,,,am devenit persoana care nu vroiam să devin niciodată,am devenit puțin nepăsătoare de tot ceea ce se întîmplă,dar totuți îl iubesc..
E ironic,dar dvin și puțin paranoică,că iarăți va avea ceva cu fata ceea,mă sperie faptul ca odată iertînd,o să-mi pară rău…
Mi-e frică,nu mai vreau să sufăr,vreau să fiu fericită și atît..
Acesta este povestea mea,tristă dar ea este…
In timp ce citeam povestirea ta, incet incet mi-am adus aminte de ceeea ce am trait si eu odata. Tot asa, doar ca la mine, ea nu a vrut sa mai auda de mine. M-a lasat balta deodata ! Tot asa , 4 ani, da-ti la o parte pentru altcineva, mai bun ( cel putin eu asa cred ). Infine ! Ideea este, ca odata ce a facut asa ceva, crede-ma este mai greu sa mearga relatia iarasi bine. Din ce cauza zic asta? Simplu, odata ce o persoana te-a inselat, ea poate sa o mai faca inca odata si inca odata. Trebuie sa existe o foarte mare voianta din partea celeilalte personae sa nu mai recurga la astfel de gesturi. Oricum, eu nu iti doresc ceva rau, ci sa fie totul bine. La mine, Chiar asa a fost. Desi cu greu m-am impacat cu ideea, am constientizat ca nu o sa mai fie la fel. Mai bine am lasat-o sa mearga acolo unde credea ea ca este fericita, decat sa o tin langa mine, daca nu este fericita.
Oricum , iti doresc tot bine din lume, si sa nu ajungi la aceeas problema ca si la mine. Sa dea Dumnezeu sa se schimbe si sa renunte la gestul lui, dar asa cum ai zis si tu, nu mai este la fel cum era odata. Acum, ramane in totalitate la alegerea ta. Daca vei merge mai departe cu el, sau daca vei renunta. Unele personae nu ai ce sa le faci. Au acel sentiment de a insela. Asta e.
Spor si succes pe mai departe.
Mersi mult de încurajare ,Gabriel..imi pare rău că ai trecut prin așa situație ,dar aici nu se termină totul,asta a fost soarta,într-o zi îți vei găsi acea persoana care te va complecta pe tine..
Mda..cum ai spus și tu,cine a înșelat odată ,o să facă din nou,dar nu vreau să mă gîndesc la faptul acesta,poate întradevărăr sa schimbat,dar nu mai este ca înainte,,poate peste o perioadă de timp o să dispară totul,și o să ne despărțim…mie frică de aceasta ,dar deja nu este acea persoana cu care vreau să am o familie,tu îl imaginez în rol de soț…Mulțumesc,că m-ai susținut…