VIATA TRISTA

0
106

Buna ziua as dori sa va prezint povesta mea,ma numesc Nicoleta din Bucuresti, am 32 ani si de vreo 7-8 ani iubesc un barbat care este mult mai in varsta ca mine.haideti sa va explic cum a inceput povestea asta tumultoasa.De cand l-am vazut am simtit ca pot avea incredere in EL,are o privire mieroasa,o voce blanda si stie sa se compoarte cu o femeie.

Fiind mai in varsta ca mine mia zis de prima oara ca intre mine si el nu poate exista decat o relatie sexuala.A fost o perioada in care imi gasisem pe cineva si pe el il dadusem la o parte pana cand am primit un mesaj anul trecut de la el daca mergem la mare si bine inteles raspunsul meu a fost pozitiv.

Toate bune si la locul lor pana cand am ajuns pe faleza de la Constanta si de atunci am simtit iarasi o atractie puternica fata de el care nici in momentul de fata nu sa stins dar degeaba pentru ca el este numai pentru el si nu are aceleai sentimente ca ale mele.Va spun sincer ca il iubesc foarte mult si sufar deoarece este foarte indiferent fata de mine.Nu imi acordacorda aceleasi sentimente ca ale mele.

 

Mentionez ca eu sunt depresiva si urmez un tratament de peste 6 ani si aceasta poveste am ales ca sa o impartasesc impreuna cu voi iar in momentul de fata sunt internata la santoriul din PREDEAL unde credeam ca mintea imi va zbura in alta parte dar m-am inselat deoarece gandul imi este numai la EL.

 

Nu stiu cum voi reactiona atunci cand ma va ignora in totalitate.Am avut 2 tentive de suicid pentru ca a suferi din dragoste este foarte dureros stiind ca persoana pe care o iubesti din tot sufletul nu este alaturi de tine si ma cauta numai cand are nevoie de mine adica ma cauta numai pentru a-si satisface placerile sexuale.

 

Il iubesc nu pentru placerile care m-i le ofera ci pe el ca barbat pentru ca stie sa se compoarte cu mine si poate si cu alte femei.Este un barbat pecial pentru mine deoarece a stiut sa se faca placut chiar daca mai are scaparile lui.Chiar daca el va alege sa se distreze cu altcineva intodeauna va avea ininma mea locul lui si usa mea va fi mereu deschisa la orice ora din zi si din noapte chiar daca sufletul meu planga stiindul in bratele altei femei.Nu aveam cui sa ii povestesc durerea care ma macina deoarece nimeni nu ma credea si asa am ales sa pun acesta poveste pe net.

Persoana respectiva pe care il iubesc este numai pentru el si foarte rar imi da importanta dar inainte sa ne mai certam cand isi mai facea de cap cu bautura nu ezita ca sa ma contacteze dar acuma de abia isi mai aduce aminte de mine.Am invatat ceva din toate astea asta:cuvintele ranesc,tacerea loveste iar indiferenta ucide.Este nepasator,in ultimul timp numai imi acorda tandretea care mi-o acorda inainte.

Existau zile in care nu aveam somn stiind ca venea la mine,stateam si ma uitam pe geam pana aparea dar pur si simplu numai stiu ce sa mai fac pentru ca il iubesc foarte mult iar el tot mi-a zis daca il iubesc iar la inceput i-am recunoscut dar dupa aia regretam dar acuma nu i-am mai zis deloc ca il iubesc chiar daca ma abtineam mult de tot si chiar daca ii spuneam imi spunea o vorba care ma indispunea.

Eu nu prea am avut o viata linistita si am avut o viata dezordonata si poate ca din cauza asta nu vrea sa fiu cu EL si din cauza ca sunt prea mica fata de el,este o diferenta de 18 ani dar iubirea nu are varsta dar pentru unele persoane conteaza.Oricum odata tot ma va lasa si numai eu stiu cum voi reactiona,incet,incet il pierd dar nu am ce face mai mult,pur si simplu mie teama sa vorbesc cu el despre ceea ce simt pentru el pentru ca sigur va rade de mine si imi va zice ca sunt un copil.Sunt diperata si chiar daca mai rad cate odata in sufletul meu este numai tristete.Am avut parte de foarte putine clipe frumoase,nu am avut soare pe strada mea.MI-as dori sa il stiu langa mine si sa am la cine sa stau in brate,cuvantul TE IUBESC nu l-am auzit niciodata din partea LUI.

Am tot stat sa ma gandesc si poate asta imi este destinul ca sa nu am un suflet care sa fie langa mine la bine si la rau dar EL nu isi doreste sa fie cu mine asa cum imi doresc eu.Cred ca mai mult ca sigur ii voi spune totul in fata cu riscul ca il voi pierde dar pe zi ce trece ma macina aceasta iubire care i-o port.Nu are sentimente,nu stie sa iubeasca(decat la pat e foarte dulce)iar dupa ce isi face nevoile sexuale uita de mine o perioada lunga.Nu stiu ce insemn eu pentru el dar as vrea sa fac orice mi-ar cere ca sa fiu cu el.De cand il cunosc niciodata nu am primit vreun cadou dar numai eu ii fac prin mici gesturi.Au fost si clipe foarte frumoase care cate odata lacrimam in bratele lui fara sa ma vada.Oare chiar nu insemn nimica pentru el?

Pentru mine viata care o am este o viata amara plina numai de durere,simt ca il voi pierde curand si atunci viata mea nu ar mai avea nici un rost fara el,asa cum este cu bune si cu rele IL IUBESC dar nu doresc nimanui sa sufere asa cum sufar eu pe zi ce trece tot mai mult.

Numai stiu ce sa mai zic dar intr-un cuvant iubirea doare al naibii de tare si poti face niste gesturi pe care le regreti mai tarziu.Poate citind aceasta poveste sigur mai exista persoane carfe sufera la fel cum sufar si eu iar daca cineva imi citeste povestea poate voi primi vreun sfat la adresa de mail predavaleria@yahoo.com pentru ca iubesc pe cineva care nu are suflet in EL.AJUTATI-MA VA ROG FRUMOS.

 

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns