Vis

0
400

Privesc în jur cu smerenie juvenilă
La trecutul meu gălăgios din vremea cea din urmă
Şi caut prin pulbere de nori, conturul,
Nedescifrabil şi misterios amurg!
Plin de surprise şi învăluit în ceată,
Mă intreb sfioasă ce a fost să fie?
Cred cu tarie însă că viitorul la un pas de mine,
Va destrăma pânza ce pe ochi o port
Şi cu puterea minţii voi desluşi mesajul
Primit parcă cu ostentaţie.
O nouă provocare a vieţii vrea să fie?
Tainic şi ascuns răspuns …
Cu credinţă şi răbdare în drumul de parcurs,
Voi aştepta la ceasul cel din noapte,
Acel vis frumos la care mă aştept,
Să-mi primesc darul ca pe o coroană
De regină a nopţii înstelate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.